Marime text: A A A
Print

Depresia si tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale

5.00 avg. rating (93% score) - 2 votes

Aceasta disfunctie este caracterizata prin diminuarea sau absenta dorintei de activitate sexuala si apare frecvent in cursul depresiei, ca un epifenomen al anhedoniei (incapacitatea de a resimti placerea), criteriu esential de diagnostic al episodului depresiv major.

Prevalenta diminuarii dorintei sexuale (libidoului) este de aproximativ 6% la barbati cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani, de 41% la barbati cu varste cuprinse intre 66 si 74 de ani si de doar 1,8% la barbati cu varste cuprinse intre 16 si 44 de ani(1).

CAUZE

Principalele cauze ale diminuarii libidoului masculin sunt:

  1. Legate de partener: probleme sexuale sau medicale ale acestuia;
  2. Relationale: dificultati in comunicare, discrepante in preferintele sexuale, abstinenta sexuala prelungita, ostilitatea fata de partener(2);
  3. Vulnerabilitati individuale: stima de sine scazuta, dismorfofobie (preocupare anxioasa pentru un defect fizic minor, real sau imaginar), antecedente de abuz emotional sau sexual;
  4. Comorbiditati psihiatrice: anxietate, depresie;
  5. Factori culturali sau religiosi: inhibitie sexuala, atitudinea non-permisiva in raport cu sexualitatea;
  6. Comorbiditati medicale relevante pentru diagnosticul, evolutia si tratamentul tulburarii.

FACTORI DE RISC

  1. Temperamentali: anxietatea si depresia induc o scadere a dorintei sexuale masculine la aproximativ 50% dintre barbati;
  2. Ambientali: abuzul de alcool influenteaza dorinta sexuala, in functie de cantitatea consumata. Problemele interpersonale, atitudinile fata de partener, lipsa educatiei sexuale si traumele din copilarie pot influenta semnificativ dorinta sexuala;
  3. Genetici sau fiziologici: afectiunile endocrine, cum ar fi hiperprolactinemia sau hipogonadismul (dezvoltarea insuficienta a organelor sexuale), pot conduce la diminuarea dorintei sexuale.

CRITERII DE DIAGNOSTIC

Conform DSM 5 – Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale al Asociatiei Psihiatrilor Americani, tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale este diagnosticata in urmatoarele conditii:

A. Persistenta sau recurenta diminuarii ideilor erotice sau sexuale (ori absenta lor) si a dorintei de activitate sexuala. Evaluarea disfunctiei este facuta de medicul psihiatru, care va lua in considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala, cum ar fi varsta sau aspecte generale si socio-culturale din viata pacientului.

Simptomele de la punctul A au persistat timp de cel putin 6 luni.

Simptomele de la punctul A determina un disconfort individual semnificativ.

Disfunctia sexuala nu este mai bine explicata de:

  • o tulburare psihica non-sexuala;
  • consecintele disfunctiei relationale;
  • alti stressori semnificativi;
  • efectele unei substante sau medicament;
  • o alta afectiune medicala.

Tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale:

  • este de tip primar, adica a fost prezenta pe tot parcursul vietii sexuale active;
  • este de tip secundar (dobandita), adica a aparut dupa o perioada de functionare sexuala normala;
  • este generalizata, adica nu se limiteaza doar la anumite situatii sau parteneri;
  • este situationala, adica apare numai in anumite contexte, la anumite tipuri de stimulare sau cu anumiti parteneri.

EVOLUTIE

Daca tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale este primara, disfunctia nu se va remite fara tratament, deoarece persista cauzele psihologice sau fiziopatologice care o intretin. Remisiunea spontana a disfunctiei in timp este exclusa.

TRATAMENT

Daca tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale a aparut ca o consecinta a depresiei, tratamentul antidepresiv va ameliora considerabil disfunctia sexuala, pana la remisiune completa. In cazul in care la originea disfunctiei sexuale stau cauze psihologice, atunci psihoterapia este indicatia de electie pentru tratarea afectiunii. Se poate recurge la psihoterapie psihodinamica, cognitiva, hipnoza sau psihoterapie suportiva.

CONCLUZII

Tulburarea masculina a diminuarii dorintei sexuale, in special concomitenta cu episodul depresiv major este relativ usor de tratat si se poate remite in cursul tratamentului cu antidepresive. Daca exista cauze endocrine sau chirurgicale, tratamentul tintit, orientat fiziopatologic va rezolva si disfunctia sexuala. Psihoterapia poate avea rezultate satisfacatoare si durabile.

 

(1) DSM V, American Psychiatric Publishing, Washington DC, London England, 2013;

(3) Kaplan & Sadock’s Synopsis of Psychiatry, Eleventh Edition, Wolters Kluwer, 2014.

 

Dr. Siegfried Cristofor

Dr. Siegfried Cristofor – Medic rezident psihiatru – Spitalul Clinic de Psihiatrie “Al. Obregia” Bucuresti

5.00 avg. rating (93% score) - 2 votes