×

Sindromul burnout poate avea în timp efecte negative majore dacă nu este tratat. Însă, prin diverse tehnici de prevenire, epuizarea psihică, care conduce la burnout, poate fi oprită dacă se iau măsuri încă de la primele manifestări.

Dacă ai ajuns la burnout, înseamnă că ai atins o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică cauzată de un stres excesiv. La ce trebuie să te aștepți, pe termen lung, dacă nu este abordat tratamentul corespunzător? Principalele manifestări sunt lipsa (constantă) de energie și motivație, absența productivității și apariția sentimentului de neajutorare și resemnare.

Fiecare dintre noi poate avea zile mai bune sau mai rele, zile în care este stresat mai mult sau mai puțin. Nu trebuie însă confundat stresul cu burnout-ul. Stresul provine de la prea multe presiuni și tensiuni, dar îți lasă mintea limpede, încât să poți realiza că te vei simți la loc bine dacă readuci situația sub control.   

Burnout-ul, însă, implică sentimente de supraîncărcare, subestimare, gol interior și chiar senzația că viața nu are sens. Acest sindrom produce o lipsă mare de încredere în sine și motivație, care de multe ori nici nu este conștientizată. Totuși, burnout-ul poate fi prevenit și tratat.   

Munca, principala cauză a burnout-ului

Principala cauza a sindromului burnout este munca

Un studiu realizat de Maslach, pe 751 de angajați, arată că 39% dintre aceștia aveau simptome de burnout în mod curent, iar 75% dintre ei au resimțit burnout-ul măcar într-un moment din cariera lor.  

Burnout-ul organizațional, așa cum este supranumit, are ca surse de stres orele prelungite de muncă, competiția între colegi, grija asupra clienților și supravegherea din partea șefului. Există, în plus, și alți factori de stres care conduc la epuizarea totală, cum ar fi cerințele neclare sau exigente la locul de muncă, activitățile monotone sau munca sub presiune.

Primul pas în prevenirea sau combaterea unor astfel de situații este să încetezi din a face lucrurile care te stresează sau care nu îți conferă liniște și echilibru, chiar dacă o astfel de decizie ar însemna schimbarea locului de muncă sau al carierei. Totuși, dacă nu ești pregătit pentru o schimbare radicală, poți încerca să înfrunți situația prin discuții clarificatoare cu șeful tău – să știi exact ce implică activitățile tale și dacă pot fi schimbate.  

Dacă te simți suprasolicitat în ultima vreme, e recomandat să îți iei câteva zile de concediu în care să te relaxezi și să îți pui gândurile în ordine.

De la stres la relaxare

De la stres la relaxare

Deși un recent studiu olandez, publicat în Psychological Reports, arată că 40% dintre cazurile de burnout sesizate la cabinetele de medicină de familie au fost severe, în general acest sindrom este tratabil prin diverse tehnici de relaxare.  

Trebuie să îți creezi întâi un stil de viață sănătos, începând de la programul de somn până la cel de masă, să mănânci sănătos și să faci exerciții fizice. Astfel, vei avea energie și rezistență pentru a face față diverselor situații stresante din timpul zilei.  

Următorul pas este să îți setezi anumite limite și să înveți să spui „nu” atunci când ceva nu te încântă. Așa eviți stresul și disconfortul creat de situațiile neplăcute.

Trebuie să îți schimbi obiceiurile nesănătoase și producătoare de stres cu unele bazate pe flexibilitate, proactivitate, atenție și grija față de persoana ta. În momentul în care vei îndeplini aceste calități, vei știi că ai învins burnout-ul.

Neluarea în seamă a burnout-ului poate conduce cu pași rapizi spre episoade depresive. Cumularea supărărilor și a stresului provocat de muncă pot produce dezechilibre mentale pe care noi nici măcar nu le sesizăm. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm atenție stărilor de burnout și să ne adresăm unui specialist terapeut pentru a le reduce.

Stresul nu este întotdeauna rău. În doze mici, te poate ajuta să funcționezi în timpul momentele de presiune și să te motiveze să iei cele mai bune decizii, bazate pe raționament. Dar când ești, în mod constant sub presiune, și întotdeauna la capătul puterilor, mintea și corpul suportă consecințele.

Când ești stresat corpul tău acționează ca și cum ai fi în pericol. În consecință, produce hormoni care accelerează bătăile inimii, te face să respiri mai repede și îți dă energie sporită pentru a înfrunta situația. Tot acest proces se numește fight or flight (luptă sau fugi).

Dacă te simți frecventat de sentimentele de îngrijorare fără rost, din cele mai mici motive, copleșit și epuizat emoțional, e timpul să iei o pauză. Ca să te protejezi mai bine și să îmbunătățești calitatea vieții încearcă să înveți să recunoști semnele și simptomele stresului cronic.

Cum combatem stresul?

Stresul si factorii stresanti

Anumiți factori de stres sunt normali și chiar necesari. Stresul  îți dă acel impuls de care ai nevoie atunci când ai mult de lucru sau când trebuie să reacționezi repede. De exemplu, te poate ajuta să câștigi o cursă sau să termini o sarcină dificilă la timp.

Însă, dacă stresul devine o constantă în viața ta, poate avea efecte negative. În timp, produce dureri de cap, de spate, ne tulbură somnul și provoacă afecțiuni digestive. Mai mult, îți slăbește sistemul imunitar, lăsându-te vulnerabil în fața bolilor.

Pentru a ține stresul sub control este esențial să afli care sunt factorii declanșatori. Gândește-te la toate evenimentele care s-au petrecut în ultimele 6 luni în viața ta.  

Evenimentele petrecute la muncă

Evenimentele petrecute la munca pot fi stresante

Se au în vedere în primul rând schimbările implementate în această perioadă (schimbarea sarcinilor, schimbarea programului și a condițiilor de muncă sau efectuarea unui curs de perfecționare la locul de muncă).

Apoi, responsabilitățile pot fi, de asemenea, factori de stres care trebuie luați în calcul atunci când încerci să stabilești un nivel al stresului. Dacă există probleme la muncă cu șeful, colegii, subalternii, reajustări majore ale businessului, te poți gândi și la aceștia ca fiind posibili factori de stres.

În ceea ce privește statutul profesional gândește-te dacă în ultimele luni ai avut parte de o promovare, un transfer, o retrogradare, pensionare, relocare sau ai fost concediat.

Schimbările produse la nivel familial

Schimbarile la nivel familial pot fi stresante

Dacă ți-ai schimbat reședința toată agitația presupus de mutare se poate să îți fi cauzat un nivel destul de ridicat de stres. Gradul de stres diferă și în funcție de locul în care te-ai mutat (același oraș, un alt oraș sau altă țara).

La nivel familial pot să apară schimbări majore ale condițiilor de locuit, schimbări în ceea ce privește timpul petrecut cu membrii familiei sau schimbări majore de comportament ale unui membru din familie ori probleme de sănătate.

Mariajul constituie un alt punct de luat în calcul pentru stabilirea factorilor de stres. Te-ai căsătorit recent, ai divorțat, te-ai despărțit recent de partenerul de viață din cauza problemelor de muncă sau din cauza problemelor personale?

Sarcina, nașterea, adopția, copilul pleacă de acasă pentru a merge la facultate sau își începe viața pe cont propriu. Toate aceste elemente pot, la un moment dat, să ne tensioneze viața. Problemele cu rudele, divorțul părinților sau mutarea unor rude la tine sunt alte probleme stresante care merită trecute pe hârtie dacă vrei să îți contabilizezi factorii de stres.

Dispariția cuiva drag este cel mai mare factor de stres pentru individ. Fie că este vorba de moartea partenerului, a unui părinte, a unui copil, a unui frate, fie că este vorba de un avort, toate aceste momente ne pun mintea și organismul în mare dificultate.

Viața personală și socială

Viata personala, sociala si stresul

Chiar dacă aparent vacanța este privită ca un moment de relaxare, pentru unii dintre noi se poate transforma într-un factor de stres.  Apoi, accidentele, deciziile majore privind viitorul apropiat sau realizările majore pot ridica nivelul de stres resimțit.

Relațiile, fie ele de prietenie, fie de cuplu ne pot produce stres. Începutul sau sfârșitul unei relații, problemele în cuplu, logodna, dificultățile apărute în viața sexuală sau dezamăgirile ne afectează confortul psihic.

Stresul financiar apare frecvent, iar pierderea slujbei, avarierea unei proprietăți, ipoteca sau împrumutul își pun accentul pe sănătatea noastră mintală.

Stresante sunt și problemele de sănătate: bolile sau leziunile care te țin la pat sau în spital, tratamentele dentare de amploare, schimbările majore în obiceiurile alimentare, schimbările majore în obiceiurile de dormit, schimbările majore în programul de recreere.

Astfel că, atât evenimentele fericite, cât și cele negative ne provoacă un anume nivel de stres. Important este să identificăm sursele de stres și să încercam să le diminuăm.

Go Top