×

Terapia este un mister pentru mulți – și nu este nimic greșit cu asta. Când te gândești la cum decurg ședințele începi să-ți faci griji că nu o să ai despre ce să vorbești sau că nu poți să fii sincer cu terapeutul din fața ta.  

Desigur, cea mai mare întrebare, la care îți poți răspunde doar singur, este – cum știi că începi să te simți mai bine?

Dar asta se întâmplă, de obicei, când ieși din zonă ta de confort și încerci lucruri noi.

Mai jos, avem câteva sfaturi pentru cei care vor să meargă la terapie dar nu sunt încă siguri că e metoda potrivită pentru a scăpa de depresie, anxietate sau alte probleme psihologice.

1. Nu te grăbi

Elementul relational in terapie este crucial

Când îți cauți terapeutul potrivit pentru tine, nu te opri la primul care îți iese în cale. Greșeala pe care o fac majoritatea persoanelor este că se grăbesc să găsească răspunsuri la întrebări care necesită timp – în unele cazuri putem vorbi chiar și de ani.  

Trebuie să te interesezi pe ce tip de terapie s-a specializat terapeutul la care vrei să mergi și, pe urmă, să te informezi dacă terapia respectivă te interesează sau nu. E perfect normal să testezi mai mulți terapeuți până când te oprești la unul.

Nu uită, elementul relațional este crucial în procesul de vindecare și dacă nu te simți confortabil cu persoana cu care vorbești, nu o să vezi nici un rezultat.  

De regulă, încearcă să te duci la 2 chiar 3 ședințe ca să fii sigur că ai nevoie de o schimbare.

2.  Terapia înseamnă colaborare

Terapia inseamna colaborare

Relația cu terapeutul este importantă și trebuie cultivată. Trebuie să-ți exprimi opiniile fără frică de a fi judecat sau criticat-nu există întrebări greșite în terapie.  

Pacientul are sarcina de a-și îndeplini temele pentru acasă, la timp, și de a păstra programul stabilit pentru ședințe, dar dacă există comunicare, există și înțelegere – la finalul zilei, suntem cu toții oameni, cu probleme variate și schimbări de planuri. La un moment dat, se va întâmplă să nu ai timp pentru tema de acasă, sau să nu poți ajunge la ședința stabilită.

Nu-ți fie frică să-i spui terapeutului tău nu, sau să ai o discuție în contradictoriu. Cum ai putea să ajungi la un rezultat dacă nu privești problema din toate perspectivele, chiar și din acelea care nu-ți convin?

3. Poți să comunici ce vrei, cum vrei

In terapie, poti sa comunici ce vrei, cand vrei

Sunt persoane care se auto-cenzurează în timpul terapiei din frica de a fi judecați sau de a fi considerați persoane nepoliticoase. Dar, pentru a face progres în procesul de vindecare, terapeuții recomandă ca pacienții să vorbească după bunul lor plac.

Când vorbești liber, începi să sari de la subiect la subiect, creând în urma temelor alese câte un pod logic. Fiecare pod logic are, după natura lui, ceva semnificativ la bază care te-a făcut să te gândești la noul subiect. Sunt momente când nu o să știi de ce ai sărit la altă temă – ai putea să consideri ca ți-a sărit ideea în cap, dar terapeutul poate să te ajute să faci o conexiune între cele 2 subiecte.

O discuție care are ca temă stresul de la birou poate să-ți aducă în prim plan o amintire din copilărie. Sau o relatare a unei interacțiuni negative din familie poate să te facă să vorbești despre stresul de la muncă.

Trebuie discutat chiar și momentul în care consideri ca ai jignit sau frustrat terapeutul pentru că în felul acesta aduci în vedere anumite probleme ascunse cu care nu ești confortabil să le discuți cu prietenii sau familia.

Să fi un pacient bun nu înseamnă să te comporți în cel mai politicos mod. Trebuie să fi autentic, și să nu filtrezi gândurile pe care le consideri supărătoare pentru specialist.

4. Bucură-te de procesul terapeutic

Bucura-te de procesul terapeutic

Dacă vii la terapeut cu inima grea și de abia aștepți să se termine ședința, nu ai rezolvat nimic. În terapie, tu vei fi subiectul, lucru ce poate crea anumite anxietăți având în vedere ca veți vorbi, în principiu, despre tine sau lucruri conexe.  

Terapia poate să fie un proces de transformare complex care îți va îmbunătăți calitatea vieții.  

Începând cu anul 1986, când Jaron Lamier a folosit pentru prima oară termenul, Realitatea Virtuală a descris o colecție de dispozitive tehnologice: un computer capabil de o vizualizare interactivă tridimensională, un dispozitiv care se pune pe cap și eventual mănuși senzoriale echipate cu un aparat de urmărire a mișcărilor oculare (eye tracker).

Realitatea Virtuală este o colecție de tehnologii care permite oamenilor să interacționeze eficient cu o bază de date 3D computerizată, în timp real, folosind simțurile lor naturale. Ce deosebește însă Realitatea Virtuală de alte medii de comunicare moderne este simțul prezenței, un fenomen neurospihologic descris ca un sentiment de a fi, de a trăi într-o lume care există în afara propriului sine.

Simțul prezenței poate fi identificat cu ceea ce definea Mihaly Csikszentmilaly ca fiind o stare de flux, o simțire a necesității prezentului, o implicare deplină în prezent și în procesul unui activități care se desfășoară acum și aici. Starea de flux stă la baza psihologiei pozitive și se concentrează complet pe motivație. Este o imersiune a minții singulară canalizată pe efectuarea sarcinii.

În anii 90, tehnologiile Realității Virtuale au fost aplicate în arii variate ale medicinei, iar dezvoltarea vizualizării tridimensionale a facilitat chirurgia laparoscopică. Apoi, aplicațiile au fost folosite în reabilitarea pacienților cu dizabilități fizice sau pentru cei surdo-muți, care au putut purta conversații verbale folosind o mănușă cu senzori care le capta gesturile și care mai apoi erau interpretate de un computer, ca un sistem lingvistic.

Cum funcționează Realitatea Virtuală în psihoterapie?

cum functioneaza realitatea virtuala in psihoterapie

A fost doar o chestiune de timp până când Realitatea Virtuală a început să își pună amprenta și în câmpul vast și generos al psihoterapiei. Realitatea Virtuală este o terapie de expunere deosebită pentru că ea nu este nici în practică și nici în imaginație, ci într-o realitate virtuală. Realitatea Virtuală merge un pas mai departe înlesnind interacțiunea dintre om și o interfață de computer și poate fi accesată pe internet sau din cabinetul psihoterapeutului.

Observația că anumiți stimuli virtuali generează o anxietate reală însoțită de simptome fiziologice a condus la integrarea acestor aplicații moderne în spectrul tehnicilor intervențiilor psihoterapeutice, indiferent de orientarea psihoterapeutului. Realitatea Virtuală este mai mult decât o tehnologie, ea este o interfață de comunicare și o experiență convingătoare.

Începând cu anul 2000, aplicațiile VR au fost în mod sistematic folosite în domeniul psihoterapiei și s-au dovedit foarte eficace în tratamentul variat al fobiilor specifice.

Specialiștii cad de acord că pentru tratarea fobiilor trebuie căutată o situație provocatoare de anxietate întrucât evitarea amplifică noțiunea că stimulul este periculos și astfel previne experiența corectivă. Deoarece evitarea unei situații neplăcute întărește fobiile, fiecare experiență virtuală diminuează anxietatea printr-un proces de habituare. A fi capabil să experimentezi și să tolerezi anxietatea este o parte esențială a terapiei. Astfel expunerea care implică Realitatea Virtuală merge un pas mai departe decât confruntarea imaginară, folosită de tehnicile clasice psihoterapeutice, întrucât prezintă un mediu interactiv și explorabil.

Realitatea Virtuală procură un mediu sigur pentru clienții expuși situațiilor fobice fără ca aceștia să își piardă confidențialitatea sau să existe riscul siguranței personale, așa cum ar fi existat prin expunerea în vivo. Astfel, mediul virtual permite clientului să experimenteze diverse situații anxiogene pentru el în mediul sigur și confortabil al cabinetului psihoterapeutului.

Rezultate științifice

rezultatele stiintifice ale psihoterapiei cu ajutorul VR

Deși Realitatea Virtuală în psihoterapie are aplicații în mai multe domenii clinice, ea are rezultate foarte bune în fobii, stresul post traumatic (Riva et al, 2003), alcoholism (Lee at al, 2007) sau chiar tulburări de alimentație (Garcia et al, 2013). Realitatea virtuală este o tehnologie, o interfață de comunicare și o experiență artificială. Aceste noi aspecte ale mediului clinic pot fi integrate pentru a îmbunătăți abordările psihoterapeutice actuale. Așa cum au arătat Opris et al (2011) într-o meta-analiză privind expunerea la realitatea virtuală în cazul tulburărilor de anxietate, terapia prin realitate virtuală a avut un impact puternic asupra situațiilor de viață reale.

Tart(1990) a descris realitatea virtuală ca fiind un model de conștiință care oferă posibilități interesante pentru dezvoltarea unui diagnostic clinic, inductiv sau psihoterapeutic.

Rothbaum et al (2003) au găsit că în cazul stresului post traumatic a fost obținută o diminuare a simptomelor în proporție de 15% – 67% după numai 6 luni de tratament.

În cazul fricii de avion,  20% dintre clienții care au folosit tehnica imageriei, 80% dintre cei care au folosit tratament cu Realitatea Virtuală și 100% dintre cei care au folosit atât Realitatea Virtuală cât și biofeedback au fost capabili să zboare din nou cu avionul după 8 săptămâni de terapie. O serie de studii germane ale Universității din Wurzburg au arătat eficacitatea Realității Virtuale: chiar și expunerea pe termen scurt la Realitatea Virtuală într-o singură sesiune este folositoare în a trata frica de avion.

Cum ajută Realitatea Virtuală pacientul?

Cum ajuta realitatea virtuala pacientul

Chiar dacă această întrebare are multe variante de răspuns, în general, schimbarea vine din concentrarea intensă pe o experiență particulară. Prin explorare, clientul poate retrăi multe dintre elementele semnificative asociate cu ea și să le facă disponibile pentru o reorganizare din perspectiva lui. Într-un fel, clientul are posibilitatea de a-și nara din nou povestea, așa cum dorește.

Astfel, specialiștii consideră că pe baza acestui model, avem abordarea bazată pe insight tipică psihanalizei, reorganizarea schemei scopurilor din terapia cognitivă, analiză funcțională din activarea comportamentală, focusarea pe relațiile interpersonale din terapia interpersonală, sau îmbunătățirea conștientizării experienței din terapiile experiențiale.

În cele din urmă, Realitatea Virtuală poate fi descrisă ca un sistem imaginar avansat: o formă experiențială de imagerie care este la fel de eficientă ca și realitatea în inducerea unor răspunsuri de tip emoțional.

În psihoterapia orientată pe resurse și soluții, încurajăm clientul ca atunci când un lucru funcționează, să facă mai mult din acel lucru și evident, dacă acel lucru nu merge, să facă ceva diferit. A face ceva diferit în psihoterapie, înseamnă inclusiv a încerca metode noi de asistare a clientului pentru ca acesta să beneficieze din plin de ajutorul nostru.

Realitatea Virtuală poate juca un rol important în psihoterapie ca o formă particulară de tehnică suportiva, contribuind la relația terapeut-client precum și la îmbunătățirea mediului terapeutic. Astfel Realitatea Virtuală poate veni în sprijinul acceptării, al lucrului orientat către soluții, al respectului pentru mecanismele de coping ale clientului, al concentrării pe punctele forte, luarea de decizii și autonomia acestuia.

În acest sens, experiența virtuală este un mediu de împuternicire în plus pe care psihoterapia îl oferă deja clienților.

Depresia nu reprezintă doar o stare de tristețe trecătoare, ea este o boală care poate afecta pe oricine și oricând. Depresivul poate prezenta variate simptome emoționale, cognitive, fizice sau comportamentale. Depresia necesită tratament sub forma de ședințe de psihoterapie cu un specialist, și dacă este nevoie, se poate prescrie și medicamente pentru a reduce simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Cum recunoaștem depresia?

Principalele simptome ale depresiei sunt:

  • Starea depresivă
  • Pierderea interesului și a plăcerii pentru activități care înainte erau apreciate
  • Schimbări ale apetitului alimentar
  • Dereglarea somnului (de cele mai multe ori insomnie)
  • Agitație sau lentoare psihomotorie
  • Scăderea energiei, oboseală, epuizare fizică
  • Senzația de inutilitate și sentimente de vinovăţie
  • Scăderea capacității de concentrare, nehotărâre, dificultate în a lua hotărâri
  • Pesimism până la gânduri de moarte sau de suicide

Pentru a vorbi de depresie, adică de boală (denumită și tulburare depresivă majoră), simptomele trebuie să aibă anumite caracteristici:

  • sa fie prezente în cea mai mare parte a zilei
  • aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni
  • să fi apărut relativ de curând sau să fie în mod evident agravate, în comparație cu starea de dinainte
  • pot fi relatate de persoana în cauză sau pot fi observate de cei din jur
  • să determine o afectare semnificativă a funcţionării în domeniul social, professional, familial sau în alte domenii. La unele persoane această afectare a funcționării poate fi sesizată doar ca necesitând un efort suplimentar.

Care sunt principalele simptome ale depresiei

Depresia nu se datorează consumului de substanțe (cum ar fi droguri, medicamente) şi nici altor afecțiuni medicale pihiatrice sau generale, dar poate coexista cu acestea. De amintit că toate aceste situaţii pot agrava evoluţia unei depresii.

În cadrul tulburării depresive, nu a existat niciodată, în istoricul pacientului, un episod maniacal. Atunci când a existat un episod maniacal sau hipomaniacal vorbim de tulburare bipolară.

Pentru evaluarea depresiei există mai multe scale de evaluare, fiecare dintre acestea fiind compuse dintr-o lista de simptome. Fiecare simptom este analizat pe baza unor reguli exacte.

Scalele pot fi aplicate de către persoane cu experienţă, însă există şi scale completate de către persoanele cu depresie. Acestea din urmă se numesc scale de autoevaluare, iar Depresiv.ro recomandă urmatorul test persoanelor care vor să știe dacă au o zi proastă sau este vorba de depresie – scala HADS pentru depresie si anxietate.

Pentru a veni în ajutorul persoanelor care consideră că prezintă simptome de depresie, au fost concepute instrumente de screening, adică instrumente care pot orienta persoanele suferind de depresie. Astfel, dacă se obţin scoruri peste anumite valori persoana este sfătuită să se adreseze unui medic de specialitate.

Depresia se tratează?

depresia se trateaza

Depresia se poate trata și vindeca, numai că este nevoie de o participare activă la procesul de vindecare și necesită încredere în tratament, cât și în psihoterapeut. Se începe cu diagnosticul de la specialistul în boli mintale și se continuă cu un tratament pe o perioadă determinată de tipul de afecțiune.  

Depresia nu trebuie stigmatizată și trebuie văzută ca orice altă problemă medicală-atunci când presupui că ai probleme cu un picior, te duci la doctor să primești un diagnostic și tratament, nu?

Go Top