×

Conform unui studiu realizat pe 130,000 de oameni din 47 de țări, stresul este principala cauză a stării depresive la studenți. Aceștia se plâng de lipsa somnului și a suportului emoțional – mulți dintre ei au fost nevoiți să-și părăsească comunitățile pentru a urma cursurile universitare, majoritatea fiind la o distanță mult prea mare pentru a putea face vizite săptămânale în orașul natal.

În Marea Britanie, numărul de studenți care se luptă cu tulburările depresive crește de la an la an. Între 2013 și 2014, numărul s-a dublat.

Studenții înfruntă o varietate de factori stresanți. Presiunea de a lua note bune și a excela academic, cea financiară și presiunea concurenței acerbe în piața de muncă duc la episoade depresive care se pot croniciza.

Putem numi și alte cauze ale depresiei:

  • Abuz de substanțe (droguri, alcool)
  • Istoric de episoade depresive în familie și alte tulburări mintale
  • Evenimente stresante din viața de zi cu zi

Cauzele depresiei la studenți sunt asemănătoare cu cele la adulți.  

Simptomele depresiei la studenți

Simptomele depresiei la studenti

Simptomele depresiei la studenți sunt asemănătoare cu cele la adulți. Dacă resimți aceste simptome aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni, s-ar putea să se fi instaurat episodul depresiv major (deseori numit și episodul depresiv clinic):

  • Stări persistente de tristețe, anxietate, sau inutilitate
  • Pesimism și disperare
  • Sentimente puternice de vinovăție și neputință
  • Pierderea interesului pentru activitățile sau hobby-urile considerate anterior satisfăcătoare
  • Fatigabilitate și nivel de energie redus
  • Tulburări de memorie și concentrare
  • Tulburări de somn precum insomnie, trezitul prea devreme sau mult prea târziu
  • Schimbări în apetit-mănânci prea mult sau prea puțin
  • Schimbări de greutate
  • Ideație suicidară
  • Iritabilitate și stări de agitație

Ce poți face ca student

Ce poti fac ca student cand te lupti cu depresia

Aceste simptome variază de la persoană la persoană, și nu sunt universal valabile. O persoană depresivă poate exprima un simptom, sau mai multe. Nu este necesar să aștepți 2 săptămâni pentru a fi sigur de declanșarea episodului depresiv. Persoanele care au gânduri că viața nu merită trăită și idei suicidare, sunt recomandate să contacteze medicul specialist (sau orice persoană apropiată – familie, prieteni).

Ca student, poți încerca să iei zilele proaste într-o altă manieră – nimeni nu s-a născut învățat și nu toate sfaturile cum să faci față unei perioade mai grele nu vor fi folositoare, de aceea este important să știi cât mai multe despre afecțiunea ta!

Psihoterapia este ușor de abordat și chiar la un click distanță.

Ce poți să faci ca părinte

Semnele declanșării depresiei și simptomele tulburării mintale sunt dificil de observat dacă copilul nu mai locuiește acasă și vine în vizită o dată la câteva luni. Studenții au tendința să nu caute ajutor pentru depresia lor din cauza stigmei sociale și fricii că vor fi o povară pentru cei din jur – nu doar din punct de vedere economic, dar și social.

Dacă ești părintele unui copil diagnosticat cu depresie, sau crezi că este depresiv, cea mai bună abordare este să fii un bun ascultător și să-l încurajezi să vorbească deschis despre problemele și stările prin care trece. De asemenea, o persoană depresivă trebuie să urmeze un tratament terapeutic – niciodată nu este prea târziu sau prea devreme, timpul oportun pentru a trata depresia este “acum”.

Trebuie să-i comunicați, fără să-l judecați și pe un ton cât mai prietenos, că depresia nu o să treacă de la sine și lăsată netrată se poate agrava. Depresia netrată poate duce la alte probleme de sănătate mintală – comorbiditatea anxietate-depresie este foarte frecventă.  

Depresia aduce un grad de invaliditate mare care poate să împiedice succesul academic al studentului și crește riscul de a consuma și abuza alcool și droguri – la fel, crește drastic și riscul de suicid.

Depresivul trebuie ajutat de familie și de prieteni – citește mai mult despre cum poți să ajuți o persoană diagnosticată cu depresie.

Suicidul include o serie de gesturi sau acțiuni pe care o persoană le întreprinde pentru a-și provoca moartea. Acest fenomen este unul semnificativ. Niciuna din structurile sociale umane cunoscute nu a tratat cu indiferență gestul suicidar, nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere legislativ. În fapt, pentru majoritatea persoanelor, suicidul este o situație care trezește sentimente puternice: frică, milă, indignare dar nu indiferență.

O persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde

Suicidul este și o problema importantă de sănătate la nivel mondial, în special în ceea ce privește adolescenții și tinerii adulți, la această grupă de vârstă reprezentând a treia cauză de moarte. Mai mult de jumătate din cei care se sinucid au mai puțin de 45 de ani.

În România, statisticile publicate de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), plasează suicidul la 21 din 100.000 la bărbați și 3,5 din 100.000 la femei  – date relevatoare din 2009. Se consideră că până la 90% dintre cei care se sinucid au o afecțiune psihică, chiar dacă acest act este uneori prima manifestare a acelei afecțiuni.

Dintre tulburările psihice, cel mai frecvent asociate cu suicidul sunt:

Atunci când una sau mai multe din aceste boli se asociază, riscul ca o persoană să recurgă la suicid crește semnificativ.

Există multe idei preconcepute

O persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde

La nivel social, există foarte multe idei preconcepute în privința suicidului. Aceste idei nu corespund deloc cu realitatea și fac foarte mult rău persoanelor care au ideație suicidară!

Mai jos avem câteva dintre cele mai frecvente cazuri întâlnite de psihoterapeuți în societatea din România.

1.Vor să fie în centrul atenției

Preconcepție – cei care vorbesc despre intenția de a se sinucide, o fac doar pentru a atrage atenția sau pentru a-i manipula pe ceilalți.

Realitate – de multe ori cei care se gândesc la suicid vorbesc despre asta, fie cu membrii familiei, fie cu prieteni, fie cu profesioniști din domeniul medical. Aceste persoane sunt într-o situație dificilă și resimt o durere sufletească pe care nu știu cum să o oprească și astfel caută ajutor la ceilalți.

2. Vor să moară

Preconcepție persoanele care doresc să se sinucidă sunt convinse că vor să moară.

Realitate – de cele mai multe ori nu încearcă decât să oprească o durere pe care nu o mai pot suporta. Pur și simplu în acel moment nu văd altă soluție.

3. Nu vor ajutor

mituri despre suicid

Preconcepție – persoanele care vor să se sinucidă nu caută ajutor.

Realitate de foarte multe ori astfel de persoane caută ajutor, dar, în cele mai multe cazuri, în mod timid datorită prejudecăților celorlalți privitoare la suicid și la tulburările psihice.

4. Au luat deja decizia asta

Preconcepție – odată ce o persoană s-a hotărât să se sinucidă, nu se poate face nimic pentru a-i schimba decizia.

Realitate de multe ori este doar o dorință de a opri o durere sufletească pentru care nu găsește altă soluție, dar dacă i se oferă o alternativă o poate accepta.

5. Sunt slabi de înger

Preconcepție persoanele care încearcă să se sinucidă sunt slabe.

Realitate până la 90% din cei care încearcă să se sinucidă suferă de o tulburare psihică, care presupune și un dezechilibru biochimic la nivelul creierului, dezechilibru care poate fi tratat.

6. Vor idei de suicid

idei preconcepute despre suicid

Preconcepție persoanele aflate în suferință, care au idei de suicid nu ar trebui întrebate despre asta pentru că e posibil să li se dea idei.

Realitate – de multe ori cei cu idei de suicid doresc să vorbească despre asta pentru a mai scădea din tensiunea interioară provocată de gândurile respective. În plus, astfel se poate afla cât de serioase sunt intențiile suicidare ale persoanei respective și se poate acorda ajutor.

7. Nu mai incearcă și a 2a oară

Preconcepție persoanele care încearcă să se sinucidă și supraviețuiesc, nu vor mai încerca altă dată.

Realitate – din contră, multe din aceste persoane vor încerca din nou să se sinucidă.

8. Nu ne așteptam

Preconcepție – suicidul survine întotdeauna fără semne de avertizare.

Realitate – la majoritatea celor care încearcă să se sinucidă există semne care anunță gestul.

Există semne care pot anunța suicidul

Există semne care pot anunța suicidul

Până la 75% din cei care se sinucid prezintă cel puțin unul din acestea:

  • se simt deprimați sau triști în majoritatea timpului
  • scriu sau vorbesc mult despre suicid, despre moarte sau spun mereu ca și-ar dori să fie morți
  • tind să se retragă față de familie și prieteni
  • se simt lipsiți de speranță sau neajutorați
  • se simt „o piatră de moară” pentru ceilalți
  • se simt „prinși în cușcă” – fără nicio ieșire dintr-o situație pe care o consideră de nesuportat
  • sunt foarte impulsivi
  • sunt foarte iritabili și agitați
  • și-au pierdut interesul față de majoritatea activităților
  • au rezultate mult mai slabe la serviciu sau la școală față de performanța obișnuită
  • insomnie
  • abuz de droguri sau alcool
  • au activități „finale” de tipul: scriu un testament, dau lucruri la care țin foarte mult, își reglează probleme financiare etc.
  • au sentimente excesive de vinovăție sau rușine

Ai dreptul la ajutor!

Oamenii care sufera de depresie au dreptul la ajutor

În ceea ce îi privește pe profesioniștii din domeniul medical, este recomandat ca aceștia să afle despre intenții privitoare la suicid, de la toți cei care au diagnosticul de depresie, tulburare bipolară, schizofrenie, tulburări legate de consumul de alcool sau tulburări legate de consumul de substanțe ilicite. Aceleași recomandări sunt valabile și pentru cei cu durere cronică sau cei care au suferit un eveniment negativ semnificativ (pierderea cuiva drag, divorț, pierderea locului de muncă, probleme legale importante etc.).

Internarea este recomandată atât pentru a proteja persoana respectivă, cât și pentru a-i oferi posibilitatea de a primi ajutorul de care are nevoie.

Dacă simți că totul nu mai are sens, este copleșitor și nu mai găsești soluții problemelor tale, vorbește cu un psihoterapeut sau sună la unul dintre numerele de telefon antisuicid:

  • telverde antisuicid – 0800 801 200
  • telverde criză emoțională – 116 123
Go Top