×

Simptomele depresive împiedică funcționarea normală a persoanei, producând durere și suferință nu numai celor care se confruntă cu această tulburare, ci și celor din jurul acestora. Afecțiunea, într-un stadiu avansat, poate provoca chiar și delir.

Depresivul tinde să iasă din situaționalizare, nu participă la ceea ce e prezent și se întoarce mereu în trecut. Bolnavul se resimte și se evaluează ca incapabil, lipsit de energie, vinovat și fără viitor. Este posibil ca părerea celorlalți să nu mai conteze, iar prietenii și cei din jur sunt priviți ca factori ce îl condamnă și învinovățesc.

Delirul se instalează brusc

delirul se poate instala brusc

Sentimentul de vinovăție ajunge în stadiul în care nu mai e trăit ca simplă dispoziție afectivă, ci într-o modalitate ce poate fi formulată discursiv. De obicei, depresivul are în minte că este cel mai incapabil om de pe pământ, iar acesta devine convins ca nu poate să-și depășească această condiție și că este condamnat să sufere.

Pentru a intra în starea delirantă propriu zisă se produce o ruptură. Delirul se instalează într-un timp relativ scurt prin succesiunea a două secvențe. Inițial apare o dipozitie delirantă în care subiectul resimte că se întâmplă ceva, dar este nelămurit, apoi brusc printr-o percepție delirantă se clarifică tema. Aceasta este absurdă și nu are legătură cu împrejurările, prezentând toate caracteristicile delirului:

  • certitudine indiscutabiă
  • convingere totală
  • rezistență la argumente

Tematica delirului

tematica delirului

Ideația delirantă apare în episoadele depresive la nivel psihotic. Tematica este tipică, în general concordanțe cu dispoziția depresivă, cu un conținut sărac, monoton, repetitiv, tonalitate afectivă negativă, inducând resemnarea și nu lupta, evitarea, opoziția.

Cele mai obișnuite teme delirante întâlnite sunt:

  • ideile de culpabilitate, cu o puternică rezonanță actuală a unor greșeli
  • acte morale discutabile
  • lipsa unor intervenții necesare sau intervenții brutale
  • ideile delirante hipocondrice
  • idei de transformare sau alterare corporală
  • idei de neantizare a propriului corp și a lumii externe
  • idei de influență, dominație și posesiune
  • idei de sărăcie, de ruină, de doliu
  • idei de persecuție

Apariția ideilor delirante delimitează în psihiatrie o formă clinică particulară a depresiei, și anume melancolia. În acest stadiu cel mai frecvent apare ideația de suicid. Apar gânduri suicidare recurente, fondate pe ideea că ceilalți ar putea fi mai bine situați dacă el ar muri și acestea pot merge până la planuri reale de suicid. Halucinațiile auditive, cu caracter imperativ îi comandă pacientului sinuciderea.

Dacă ești o persoană depresivă, care are ideație suicidară, poți suna oricând la numărul pentru gestionarea crizelor suicidare 0800 801 200 sau crizelor emoționale 116 123.

Suicidul este a zecea cauză de deces în Statele Unite. În rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, este a două cauză de deces, iar a treia în rândul persoanelor de 15-24 ani. Tulburările mintale, în special depresia majoră (cunoscută și ca depresie clinică), este cea mai frecventă condiție medicală asociată cu sinuciderea. Aceasta este prezentă în cel puțin jumătate din toate cazurile și rămâne adesea nediagnosticată și netratată.

În România, conform unui studiu Eurostat, frecvența suicidului este peste media europeană iar cele mai predispuse categorii de vârstă sunt adolescenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, adulții între 50 și 54 de ani și persoanele peste 85 de ani.

Pentru cineva care nu s-a luptat niciodată cu depresie, sau nu a contemplat niciodată idei suicidare, este aproape imposibil să empatizeze și să-și imagineze sentimentele de inutilitate exprimate de această tulburare mintală. Foarte mulți dintre supraviețuitorii actului de suicid au ajuns, eventual, la concluzia că să-ți iei viața nu este o soluție și că tratamentul este disponibil iar vindecarea posibilă.

Mai jos, au fost compilate sfaturi de la persoane care au supraviețuit actului de suicid și pe care echipa Depresiv.ro le consideră importante.

Poți să vorbești despre suicid

Depresia si suicidul

Iar cei din jur trebuie să te asculte. Faptul că vorbești deschis despre gândurile tale este vital în procesul de vindecare pentru că, în felul acesta, stigma poate să dispară. Un supraviețuitor, o să-l numim Răzvan, spune “Când nu avem conversații deschise și empatice despre sinucidere și depresie, atunci descurajăm mersul la terapie și promovăm neîncrederea în tratament.”.

Nu trebuie să-ți fie rușine că te simți trist și ai gânduri negre.  

Fii răbdător

Ce vor supravietuitorii sa stii despre depresie si suicid

Conform Yvonne Bergmans, fost membru al consiliului de administrație al CASP, unul dintre cele mai importante lucruri de reținut atunci când vrei să ajuți o persoană depresivă (sau cea care a avut o tentativă de suicid) este să ai răbdare. Într-o zi, ei ar putea dori să fie înconjurați de oameni și dispuși să socializeze și să încerce lucruri noi (printre care și lucruri care să le îmbunătățească calitatea vieții), dar, a două zi, pot să aleagă să-și petreacă ziua în izolare totală.

Cei care trec prin aceste stări, Yvonne le spune că “Nu trebuie să te forțezi să socializezi  și să ai un zâmbet imens pe față dacă simți că nu poți. Este normal să vrei să stai singur, dar până la punctul în care izolarea devine ceva normal, un standard pe care îl adopți în fiecare zi. Fii răbdător cu tine însuți și nu te demoraliza când ai o zi proastă.”.

Stările trec, suicidul nu

Suicidul si depresia

Mihaela a încercat să se sinucidă de 4 ori până la vârsta de 25 de ani, până când a început tratamentul terapeutic și medicamentos. Principalul motiv era că suferința și durerea păreau stări care nu vor mai trece vreodată și că toată viața ei va fi așa-“De fiecare dată când am încercat să mă sinucid, încercam, într-adevăr, să scap de sentimentele, gândurile și situațiile negative pe care nu vroiam să le confrunt. Credeam că așa o să mă simt pentru totdeauna, această disperare cumplită și sentimentul că sunt complet inutilă și incapabilă să fac ceva, orice. După ce am început să merg la terapeut și am urmat planul propus de specialist am început să am speranță,” spune Mihaela.

Sentimentele trec, iar circumstanțele se schimbă. Viața poate fi diferită drastic săptămâna viitoare, sau peste un an.  

Trebuie să mergi la medic

Depresia, suicidul si relatarile supravietuitorilor

Cosmin, un bărbat de 37 de ani, a avut episoade depresive toată viața, de când era copil. Nu știa ce se întâmplă cu el, iar în liceu a avut prima tentativă de suicid și, din fericire, ultima. De la 17 ani a urmat, ocazional, indicațiile și recomandările psihoterapeutului pentru a trece peste perioadele grele.  

“Nu știu ce m-aș fi făcut fără ajutorul unui terapeut. Probabil că mi-aș fi pus capăt zilelor până acum, dar am ales să-mi accept perioadele de depresie și să cer ajutor atunci când mă simt copleșit. Nici nu mai știu câți terapeuți am schimbat până acum. Nu pentru că eram eu problema, ci pentru că o dată cu înaintarea în vârstă, am avut alte nevoi de satisfăcut. Îi spun oricui trece prin perioade de depresie să nu-i fie frică de terapie sau că o să te critice cei din jur. O să fi surprins cât de dornici să te ajute sunt cei care te iubesc,” poveste Cosmin.

Conform Asociației Române de Psihiatrie, rata de suicid în rândul adolescenților români este cu mult peste media europeană – la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, frecvența cazurilor de suicid este cu 50% peste media europeană, iar la adulții cu vârsta între 50 și 54 de ani este cu 21% mai mare.  

În topul afecțiunilor care produc o dizabilitate avem depresia majoră. Sunt unele studii care arată că anxietatea și depresia pot ascunde anumite probleme medicale – și viceversa.

De obicei, nu se pune diagnosticul de depresie până când nu este prea târziu-i.e. există tentativă de suicid.

Rata de suicid crește în rândul tinerilor

Rata de suicid creste in randul tinerilor

În România, să vorbești despre tulburările mintale sau ideația suicidară este tabu-sau, pur și simplu nu se consideră ca fiind subiecte suficient de importante. Dar lupta pentru conștientizarea problemelor și educarea populației în materie de psihoterapie și afecțiuni mintale se duce și în țările pe care le considerăm dezvoltate.

În 2010, în SUA, Will Trautwein în vârstă de 15 ani s-a sinucis, gest care i-a șocat familia și prietenii. Will era un tânăr foarte activ la școală și avea note bune. Era într-o echipă de lacrosse, cânta la pian și chitară și avea mulți prieteni. Părinții și cei din jur au spus că Will părea fericit și că depresia, bolile mintale sau suicidul, nu au fost niciodată aduse în discuție.

Will își crease o mască socială perfectă ca cei din jur să nu-și dea seama prin ce trece cu adevărat – iar Will nu este singurul caz.

Conform Our World in Data, precum și altor surse guvernamentale și independente (guvernul SUA și Organizația Mondială a Sănătății), frecvența de suicid la tineri crește. La nivel național pentru SUA, între anii 1999 și 2014, în grupul de tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani, frecvența cazurilor de suicid a crescut de la 23 la 200% – cu un trend ascendent sporit începând cu 2006.   

Episoade depresive în adolescență

Episoade depresive in adolescenta

Doctorul Richard McKeon, Phd, șef al ramurii de prevenire a sinuciderilor din cadrul Diviziei de Prevenire, Stres Traumatic și Programe Speciale la Administrația Serviciilor de Abuz de Substanțe și de Sănătate Mintală din SUA, spune că a crescut apariția episoadelor depresive majore la adolescenți, fapt important în construirea ideației suicidare.   

Anumite studii recente au adus în discuție apariția rețelelor sociale și dependența de acestea-cu cât o persoană stă mai mult pe Facebook și Twitter, printre altele, cu atât are o încredere de sine mai scăzută, și un nivel de depresie și anxietate mai mare.  

De ce? Pentru că ținerii sunt la vârstă în care se compară constant cu cei din jur și încearcă să-și găsească identitatea. Pe o rețea socială precum Instagram, unde scopul principal este să arăți tuturor că te plimbi prin toate țările exotice, ai cele mai scumpe și frumoase haine, mașini și gadget-uri, un tânăr poate să fie bulversat complet de ghinionul pe care crede că-l are.   

Pe Facebook vezi doar lucrurile mărețe și realizările prietenilor virtuali – foarte puțini publică poze sau mesaje care vorbesc despre problemele lor personale. Lucru ce duce la iluzia că numai tu ai ghinion, că numai ție nu ți se îndeplinesc visele și dorințele.  

Hărțuirea online aka cyberbullying

Hartuirea online aka cyberbullying

Rețelele sociale sunt platforma perfectă pentru hărțuirea online și batjocura gratuită – când ești în spatele unui monitor, este mult mai ușor să faci altă persoană să se simtă prost pentru că a) nimeni nu va ști cine a scris cu adevărat mesajele jignitoare, și b) nu vezi reacția de rușine și tristețe a persoanei care este supusă la hărțuire.  

În 2013, un tânără canadiană pe nume Rehteah Parsons s-a sinucis după ce poze care arătau cum a fost violată în grup au ajuns pe social media. Iar un tânăr din Texas s-a sinucis în 2016 din cauza hărțuirii online – primea constant mesaje răutăcioase, iar la un moment dat, s-a creat un cont fals de Facebook plin de poze cu el.

Există o presiune enormă pe cei tineri, propagată de Facebook, Snapchat și YouTube și de progresul tehnologic care le-a dat tuturor un smartphone în mână. Dacă faci ceva rușinos, te impedici și cazi într-o baltă, ești refuzat de către o fată, sau ai o zi foarte proastă, sunt șanse ca cineva din jurul tău, de la școală sau din cartier, să surprindă momentul cu telefonul și să-l publice online.  

Care sunt semnele de avertizare?

Care sunt semnele de avertizare

Majoritatea tinerilor (dar și adulților) prezintă mai mult de un semn de avertizare:

  • Vorbește despre faptul că vrea să moară
  • Caută metode să-și pune capăt zilelelor
  • Povestește cum nu mai are speranță sau nu are un țel
  • Se simte ca și cum este prins într-o cușcă sau că simte o durere insuportabilă
  • Vorbește cum se simte ca o povară pentru ceilalți
  • Se observă abuzul de alcool sau droguri
  • Este de obicei foarte anxios sau agitat
  • Doarme prea mult sau prea puțin
  • Se retrage din activități sociale
  • Hobby-urile și proiectele personale nu-l mai pasionează
  • Își schimbă comportamentul destul de des și afișează schimbări extreme de dispoziție

Dacă te recunoști în semnele de mai sus, caută ajutor la un specialist. Iar dacă cunoști pe cineva care corespunde descrierii de mai sus, ajută-l să facă primul pas spre un medic sau un psihoterapeut.

Niciodată nu este prea târziu sau prea devreme pentru a începe procesul de vindecare.

Multe persoane experimentează de-a lungul vieții gânduri legate de moarte. Aceste gânduri reflectă mai degrabă faptul că suferința ta emoțională este mai mare decât îi poți face față în acest moment. Poate că ești copleșit de un eșec personal, te simți fără valoare sau poate că ți-ai pierdut speranța. Dar oare sinuciderea nu e de fapt o soluție permanentă pentru niște probleme sau dureri temporare?

Foarte mulți oameni care ajung să încerce să se sinucidă nu-și doresc cu adevărat să moară (dovada o reprezintă mărturiile celor care au recurs la acest gest și au reușit să supraviețuiască). De cele mai multe ori ei își doresc de fapt să pună capăt durerii sau să găsească soluții la problemele cu care se confruntă.

Impulsul suicidar este ceva trecător, chiar dacă în timpul crizei emoționale ai impresia că acesta stare este pentru totdeauna. Poate că ai nevoie de timp să iei o decizie bună pentru tine. De multe ori, pacienții care se adresează unui cabinet de psihiatrie cu această problemă, după ce urmează un tratament ajung să creadă că viață este prețioasă și își manifestă mulțumirea că și-au dat o șansa.

Din cauza unor probleme de viață este posibil ca tu să nu reușești să gândești corect în momentul acesta și vezi doar o fațetă negativă a realității. Este posibil să se fi produs un dezechilibru în creierul tău. Fă un pas înapoi și analizează-te!

A avea gânduri trecătoare de moarte este diferit de a-ți planifica în mod activ sinuciderea. Dacă ești în cea de-a două fază, împărtășește cuiva apropiat intențiile tale și cere ajutor. Riscul este mai mare dacă ai încercat și în trecut să îți iei viață. Cere sprijinul unui psihiatru, a unui psihoterapeut sau apelează la numere pentru intervenție în criză suicidară. Suicidul nu este niciodată soluția potrivită, iar a cere ajutor poate fi ceea ce te poate salva.

Reamintește-ți lucrurile pentru care merită să lupți

gandurile suicidare

Scrie pe o foaie toate acele lucruri pentru care îți dorești să trăiești. Scrie toate lucrurile și persoanele pe care le iubești, care îți plac, care îți aduc mulțumire, satisfacție, toate dorințele și obiectivele tale. Poate că în ultima vreme ai pus aceste lucruri în umbră, însă le poți scoate la lumină.

Promite-ți că nu vei face nimic care să te pună în pericol

ganduri suicidare

Ia acest angajament față de ține. Poți să o faci în scris, dându-i formă unui contract cu propria persoană. Poți alege să faci acest contract în prezența cuiva (a unui psihoterapeut, a unui prieten, rude, etc), astfel angajamentul tău să crească.

Fă distincția între gânduri și acțiuni

lupta cu gandurile suicidare

Gândurile și comportamentele tale sunt două lucruri diferite. Ajută-te să pui distanță între gândurile legate de moarte și acțiunile tale. Folosește-te de rațiune pentru a te îndepărta de gândurile negative!

Evită consumul de alcool sau droguri

Suicid

Consumul acestora îți pot intensifica gândurile și impulsurile suicidare și te pot face să iei decizii pe care să le regreți ulterior. De asemenea, ai în vedere să îți faci casa cât mai sigură pentru tine. Îndepărtează armele, pastilele și oricare alte mijloace care ar putea să conducă la moarte (astfel vei putea preveni luarea unei decizii greșite în timpul unei crize).

Reamintește-ți că nu ești singur

telverde antisuicid

Poți suna oricând la numărul pentru gestionarea crizelor suicidare 0800 801 200 sau crizelor emoționale 116 123.

Go Top