×

Mulți factori diferiți se întâlnesc pentru a determina cât de repede și eficient se vindecă de răni organismul. Procesul de vindecare a rănilor se bazează în mare măsură pe starea fizică a persoanei – de exemplu, pentru diabetici, fumători și persoanele cu afecțiuni imunologice recuperarea este mai dificilă. Dar, des ignorat, este și elementul psihologic – stresul este printre cele mai frecvente reacții naturale și poate avea afecte dăunătoare asupra vindecării.

Unele persoane reacționează greșit la factorii de stres de zi cu zi, care nu pun în pericol viața sau bunăstarea respectivei persoane, cum ar fi deadline-urile și blocajele în trafic. Acești factori cauzează anxietate continuă care se poate croniciza. Potrivit Asociației Americane de Psihologie, acest lucru poate duce la

În plus, stresul cronic poate provoca hipertensiune arterială, care poate, la rândul său, să provoace probleme cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic.

Cercetătorii de la Colegiul Regal din Londra susțin că starea de anxietate poate întârzia vindecarea rănilor și chiar poate încetini recuperarea în timpul bolii. Altfel spus, persoanele anxioase au nevoie de un timp de două ori mai mare de recuperare când vine vorba de o boală sau de răni – față de persoanele optimiste și senine. Pentru a testa acest fenomen, cercetătorii au recurs la măsurarea nivelului hormonilor de stres la 25 de voluntari cărora li s-au făcut mici zgârieturi pe braț.

A fost constatat faptul că vindecarea rănilor (care a fost măsurată cu ajutorul ultrasunetelor) a avut loc mai rapid în cazul în care nivelul hormonilor de stres era mai mic și voluntarii erau mai optimiști.

Într-un alt experiment asemănător, voluntarii au fost împărțiți în două grupuri, cerându-li-se voluntarilor aparținând unuia dintre grupuri să-și scrie neliniștile și temerile, iar celor aparținând celuilalt grup să-și scrie pe o foaie managementul timpului. S-a descoperit că voluntarii din primul grup, care a trebuit să-și scrie frământările au avut un nivel de stres mai mic. Astfel, dovedind-se că povestirea neliniștilor unei alte persoane, în cazul acesta către foaia pe care a trebuit să le scrie, ajută oamenii să se elibereze de stres, scăzând astfel și nivelul hormonilor care îi indică prezența.     

Recuperarea este dificilă dacă ești stresat

Recuperarea este dificila daca esti stresat

O echipă de cercetători de la Universitatea din Ohio a ajuns la un rezultat mult mai exact. Aceștia au descoperit că stresul cauzat de o dispută de o jumătate de oră cu partenerul întârzie vindecarea rănilor cu o zi. Astfel, în spitale este nevoie să fie creată o atmosferă lipsită de stres, în special pentru pacienții care urmează să fie operați, pentru a-i ajuta să se recupereze mai repede. Cercetătorul Jan Kiecolt-Glaser, membru al echipei Universității din Ohio a declarat cu privire la acest fenomen “Vindecarea rănilor este un proces destul de important și sensibil. Aceste descoperiri sunt interesante și ilustrează controlul pe care îl are mintea asupra corpului,”.  

Nu toate sentimentele de anxietate sunt dăunătoare. Anxietatea poate să ne impulsioneze să luăm decizii și să acționăm fără întârziere. Poate să fie stimulul necesar care ne face să mergem pe calea cea bună sau ne ajută să evităm situații problematice. În felul acesta, o anumită cantitate de anxietate este benefică și ajutătoare.

Dar, atunci când anxietatea ne copleșește și ne blochează gândirea, vorbim despre o tulburare mintală.

Când anxietatea nu ne lasă să ne concentrăm gândurile pe lucruri care ne aduc satisfacție, și ne limitează doar la griji (care ajung să devină fără rost), începem să nu mai vedem lumea înconjurătoare într-un mod realist (și nici măcar într-un mod visător, plin de speranțe).

Când suntem stresați, creierul secretă un hormon pe nume cortizol cu scopul de a reduce sentimentul de amenințare pe care-l resimțim, numai că întâmplându-se constant, ajungem să ne simțim epuizați emoțional.

Mindfulness nu numai că reduce stresul, dar, de asemenea, te ajută să-ți construiești forța interioară necesară pentru ca factorii de stres din viitor să nu mai aibă un impact atât de mare asupra fericirii și bunăstării fizice și emoționale.

Prin mindfulness, poți să înveți să-ți controlezi gândurile mai bine, astfel încât, atunci când ruminarea și autocritica își fac loc în viața ta, poți să le percepi și analizezi mai distant și nu atât de personal.

Autocritica constantă te poate distruge

mindfulness si anxietate

Din ce în ce mai multe studii au început să ne arate că ruminarea și obsesia asupra gândurilor negative sunt foarte distructive. Gândirea repetitivă și pasivă asupra sentimentelor și emoțiilor negative pot declanșa episodul depresiv ducând chiar și la cronicizarea tulburării.  

Persoana anxioasă are în minte faptul că este un eșec nu doar pentru el, dar și o povară pentru cei din jur. Aceste trăiri își fac apariția din cele mai banale lucruri – “Mă uitam la toată mâncarea stricată pe care o aveam în frigider și am început să mă gândesc la ce om mizerabil sunt că am preferat să mănânc chipsuri și covrigi și că am dat banii degeaba,” spune Alex, care recent a început terapia pentru tulburarea lui de anxietate.

Alex continuă să ne povestească – “Mă simt inutil și că și cum aș fi o greutate pentru cei din jur. Emoțional vorbind, mă gândesc că am o influență negativă asupra prietenilor cărora le-am spus prin ce trec. Ieri, m-am trezit cu o presiune în piept și am început să mă panichez pentru ce va urma în zi – muncă, să vorbesc cu prietena, ieșit la bere cu tovarășii, totul a devenit ceva înfricoșător.”

Alex, alături de tratamentul medicamentos pe care i l-a recomandat medicul terapeut, a început și ședințele de terapie bazate pe mindfulness și meditație pentru a ameloria stările de anxietate.

tratament pentru anxietate prin meditatia mindfulness

Dar Alex nu este singurul care a apelat la mindfulness.

Într-un nou studiu, 15 persoane de la 2 universități australiene au beneficiat de un program MSBR (Mindfulness-based Stress Reduction) timp de 7 săptămâni. Pentru primele 4 săptămâni, acest program a fost concentrat pe lecții săptămânale sub forma ședințelor cu durată între 60 și 90 de minute unde participanții urmau anumite instrucțiuni de meditație, se efectuau scanări corporale și se propunea un ghid pentru a integra mai eficient mindfulness-ul în viață de zi cu zi.

În ultima săptămâna, s-au întâlnit din nou pentru a revizui aptitudinile fiecăruia cu scopul de a le adapta și perfecționa. La sfârșitul programului, fiecare participant a observat că este mult mai prezent în activitățile de zi cu zi, că trecutul nu mai este o obsesie recurentă, iar viitorul un mister înfricoșător. Toți participanții au notat și faptul că se simt mult mai relaxați, fapt ce-i face să doarmă mai liniștiți.  

Ca mindfulness-ul să aibă un efect optim, trebuie practicat în fiecare zi, mai ales când vine vorba de reducerea stresului, sindromului burnout și a simptomelor de anxietate și depresie.

Poți să începi să-ți cauți online un terapeut cu expertiză în mindfulness!

Organizația Mondială a Sănătății (OMS, sau WHO în engleză) a numit stresul pandemia de sănătate a secolului 21, estimând că va provoca daune de peste $300 miliarde pe an companiilor americane. În România, conform unui studiu Daedalus Millward Brown, peste 64% din populația țării spune că este stresată. Acest număr este peste media din regiune, de 60.5%.

Cu toții ne stresăm din când în când din varii motive și situații care ne sunt sau nu sub control, iar unii dintre noi reușesc să combată stresul mai eficient și mai ușor decât alții. De ce? Un factor foarte important este componentă subiectivă a stresului. Dacă pentru o persoană anumite cerințe sunt ușor de digerat, obligațiile i se par mai mult provocări ușor de atins decât impedimente, o alta poate resimți aceleași situații ca fiind o îngreunare emoțională mult prea dificilă de stăpânit.

Stresul este un fenomen psihosocial incredibil de complex care nu trebuie ignorat și lăsat să-și facă de cap. Această tensiune psihică poate să apară din anumite cerințe și nevoi – cum ar fi un volum mare de muncă la școală sau birou, schimbări semnificative în viață sau evenimente traumatice, printre altele.

Intensitatea, cât și reprezentarea stresului, pot fi percepute diferit de la caz la caz, de aceea este important să recunoaștem manifestațiile acestor factori de stres care ne afectează viața!

1. Ești bolnav/răcit constant și parcă nu te mai faci bine

Ești bolnav sau răcit constant și parcă nu te mai faci bine

Parcă în fiecare săptămână te jenează ceva în gât, poate ai puțină febră, dar știi sigur că tușești și strănuți întruna. În loc să dai vina pe colegul de muncă pe care l-ai văzut că a strănutat fix lângă tine, mai bine te gândești ce impact puternic are volumul de muncă asupra corpului tău.

Când suntem sub o presiune enormă, corpul nostru secretă un așa zis hormon al stresului numit cortizol. Acesta ne ajută pe termen scurt, spune Richard Colgan, doctor și profesor la University of Maryland School of Medicine, autor al cărții „Advice to the Healer”. Dar dacă suntem stresați în continuu, acest hormon nu mai este așa de util.

Cortizolul, deși ajută la combaterea stresului și anxietății, când sunt probleme legate de secreția acestuia, ne face să devenim mai susceptibili răcelilor și îmbolnăvirii, explică Colgan.

2. Ai probleme să te concentrezi și simți lipsa energiei

Ai probleme să te concentrezi și simți lipsa energiei

Când ești supraîncărcat este foarte greu să te concentrezi la ce ai în față – fie că ești la birou și îți scade productivitatea, sau acasă, unde îți este din ce în ce mai greu să te detașezi și să te angajezi în activități distractive și relaxante. Diverse studii au arătat că stresul pe termen lung stimulează creșterea de proteine care pot cauza boala Alzheimer. Aici intervine și lipsa de energie care te poate demotiva să faci activitățile care îți plac.

3. Ai dureri de cap care nu mai dispar

Ai dureri de cap care nu mai dispar

“Boala stresului” vine la grămadă cu mai multe simptome agasante printre care și durerile de cap sau migrenele. Acestea sunt reacții fizice/fiziologice la stres și pot deveni cronice dacă nu se conștientizează problema existentă – cea a stresului care macină mintea și corpul în fiecare zi.

4. Ești foarte ușor iritabil

Ești foarte ușor iritabil

Dacă simți că te enervezi din orice, te simți mai sensibil decât de obicei, iar aceste stări persistă pe o durată lungă de timp, pot apărea consecințe nefaste. Lucie Hemmen, psiholog în Santa Cruz, CA, ne vorbește despre cum, atunci când suntem foarte stresați, partea primitivă a creierului nostru preia controlul asupra situației și anticipează rezultate nefericite care au un efect negativ profund. De aceea ne deranjează foarte tare faptul că a intrat cineva în noi în timp ce urcam scările de la metrou și, cumva, purtăm o supărare mai personală decât în mod normal.

5. Îți ascunzi problemele în alcool

Îți ascunzi problemele în alcool

După o zi epuizantă, vrei să ajungi acasă, să bei o bere și să te uiți la un serial sau să te joci ceva pe consolă sau calculator. Nu e nimic greșit cu faptul că vrei să bei o bere sau două spre sfârșitul zilei, dar problema intervine atunci când trebuie să bei alcool ca să poți să te relaxezi. Sunt șanse foarte mari ca ziua următoare să te trezești cu un nivel de stres mai mare.

Sunt mai multe tipuri de stres și, în anumite situații, stresul chiar poate să te motiveze să te pregătești și să performezi mai bine pentru un test foarte important sau un interviu la un nou loc de muncă.

Stresul poate să-ți salveze și viața. Ca răspuns la un pericol iminent, se activează instinctul de fight or flight (luptă sau fugi) – pulsul se mărește, respiri mai repede, creierul folosește mai mult oxigen, iar reacțiile sunt mai rapide. Acestea sunt funcții destinate supraviețuirii speciei umane.

Sunt și moduri prin care poți să gestionezi stresul astfel încât să nu-ți conducă viața:

  • Recunoaște simptomele stresului și acționează punctual (abuz de alcool sau alte substanțe, iritabilitate, lipsă de energie etc.)
  • Fă sport regulat – chiar și 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi te pot ajuta!
  • Încearcă să vorbești despre lucrurile prin care treci cu persoane apropiate-un suport emoțional îți poate reduce stresul.
  • Dacă simți că nu e suficient să vorbești cu cineva apropiat, poți să încerci câteva ședințe de psihoterapie sau mindfullness.
Go Top