×

Sindromul burnout poate avea în timp efecte negative majore dacă nu este tratat. Însă, prin diverse tehnici de prevenire, epuizarea psihică, care conduce la burnout, poate fi oprită dacă se iau măsuri încă de la primele manifestări.

Dacă ai ajuns la burnout, înseamnă că ai atins o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică cauzată de un stres excesiv. La ce trebuie să te aștepți, pe termen lung, dacă nu este abordat tratamentul corespunzător? Principalele manifestări sunt lipsa (constantă) de energie și motivație, absența productivității și apariția sentimentului de neajutorare și resemnare.

Fiecare dintre noi poate avea zile mai bune sau mai rele, zile în care este stresat mai mult sau mai puțin. Nu trebuie însă confundat stresul cu burnout-ul. Stresul provine de la prea multe presiuni și tensiuni, dar îți lasă mintea limpede, încât să poți realiza că te vei simți la loc bine dacă readuci situația sub control.   

Burnout-ul, însă, implică sentimente de supraîncărcare, subestimare, gol interior și chiar senzația că viața nu are sens. Acest sindrom produce o lipsă mare de încredere în sine și motivație, care de multe ori nici nu este conștientizată. Totuși, burnout-ul poate fi prevenit și tratat.   

Munca, principala cauză a burnout-ului

Principala cauza a sindromului burnout este munca

Un studiu realizat de Maslach, pe 751 de angajați, arată că 39% dintre aceștia aveau simptome de burnout în mod curent, iar 75% dintre ei au resimțit burnout-ul măcar într-un moment din cariera lor.  

Burnout-ul organizațional, așa cum este supranumit, are ca surse de stres orele prelungite de muncă, competiția între colegi, grija asupra clienților și supravegherea din partea șefului. Există, în plus, și alți factori de stres care conduc la epuizarea totală, cum ar fi cerințele neclare sau exigente la locul de muncă, activitățile monotone sau munca sub presiune.

Primul pas în prevenirea sau combaterea unor astfel de situații este să încetezi din a face lucrurile care te stresează sau care nu îți conferă liniște și echilibru, chiar dacă o astfel de decizie ar însemna schimbarea locului de muncă sau al carierei. Totuși, dacă nu ești pregătit pentru o schimbare radicală, poți încerca să înfrunți situația prin discuții clarificatoare cu șeful tău – să știi exact ce implică activitățile tale și dacă pot fi schimbate.  

Dacă te simți suprasolicitat în ultima vreme, e recomandat să îți iei câteva zile de concediu în care să te relaxezi și să îți pui gândurile în ordine.

De la stres la relaxare

De la stres la relaxare

Deși un recent studiu olandez, publicat în Psychological Reports, arată că 40% dintre cazurile de burnout sesizate la cabinetele de medicină de familie au fost severe, în general acest sindrom este tratabil prin diverse tehnici de relaxare.  

Trebuie să îți creezi întâi un stil de viață sănătos, începând de la programul de somn până la cel de masă, să mănânci sănătos și să faci exerciții fizice. Astfel, vei avea energie și rezistență pentru a face față diverselor situații stresante din timpul zilei.  

Următorul pas este să îți setezi anumite limite și să înveți să spui „nu” atunci când ceva nu te încântă. Așa eviți stresul și disconfortul creat de situațiile neplăcute.

Trebuie să îți schimbi obiceiurile nesănătoase și producătoare de stres cu unele bazate pe flexibilitate, proactivitate, atenție și grija față de persoana ta. În momentul în care vei îndeplini aceste calități, vei știi că ai învins burnout-ul.

Neluarea în seamă a burnout-ului poate conduce cu pași rapizi spre episoade depresive. Cumularea supărărilor și a stresului provocat de muncă pot produce dezechilibre mentale pe care noi nici măcar nu le sesizăm. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm atenție stărilor de burnout și să ne adresăm unui specialist terapeut pentru a le reduce.

Momentul în care primul copil se naște, este considerat ca fiind cel mai important moment al vieții. Dar, dacă sunteți mamă, acest eveniment s-ar putea să vina și cu bătăi de cap. Nu ne referim doar la sindromul postpartum, dar și la PTSD – tulburarea de stres post-traumatic.

În multe cazuri, după naștere, pot să apară simptomele tulburării de stres post-traumatic. La o treime dintre mămici, aceste simptome sunt asemănătoare celor prezente în cazul unui război sau unor atacuri teroriste. În sprijinul acestei afirmații, cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv, Israel susțin că nașterea este o potențială sursă de stres post-traumatic (PTSD).   

Acest tip de stres implică simptome ce cuprind rememorarea travaliului, reacții fizice precum palpitațiile, evitarea discuțiilor despre acest subiect sau refuzul de a avea și alți copii. În mod normal, PTSD este rezultatul confruntării directe sau indirecte cu pericole ce implică moartea sau vătămări grave. Mai mult decât atât, tulburarea poate induce tinerelor mămici sentimente de teamă și nesiguranță care, în anumite cazuri, pot persista toată viața dacă nu sunt tratate corespunzător.

Atunci când o persoană îndură o traumă, mintea ei intră într-o stare neobișnuită de hiper-excitație și fight or flight (luptă sau fugi). Partea creierului care ajută în mod normal la păstrarea amintirilor devine hiper-responsivă, ducând la un sentiment exagerat de frică. Iar când un anumit obiect, eveniment sau persoană îi aduce aminte persoanei suferinde de experiența ei traumatică, atunci acele amintiri devin neobișnuit de terifiante.

Chiar dacă există suficiente informații în legătură cu PTSD-ul care apare veteranilor de război, doctorii de abia au început să se documenteze în legătură cu tulburarea post-traumatică care apare după naștere – cercetările au început în anul 2006.

Care sunt cauzele?

Cauzele tulburarii post-traumatice care apare dupa nastere

Nimeni nu știe care sunt cauzele, în mod concret, dar studiul a adus noi informații care îi ajută pe cercetători și specialiști să descopere rădăcina problemei.

Studiul a constat în intervievarea după naștere a 89 de femei, din care 80% născuseră fără a folosi nici un mijloc de a combate durerea. Rezultatele studiului, care au fost publicate și în Israel Medical Association Journal, au indicat faptul că:

  • 3,4% dintre femei prezentau PTSD în formă completă
  • 7,8% în formă aproape completă
  • 25,9% au prezentat simptome semnificative timp de cel puțin o lună după naștere.

Participantele studiului au declarat că principale cauze ale stării de stres au fost durerea intensă, teama pentru complicații grave ale lor sau ale copiilor și chiar faptul că au stat dezbrăcate atât de mult timp, în cursul travaliului. În concluzie, asociația Birth Trauma din Marea Britanie consideră că aproximativ 10.000 de femei dezvoltă, după naştere, PTSD în formă completă și alte 200.000 pot prezenta unele dintre simptomele tulburării – care dacă nu sunt tratate corespunzător, pot persista toată viața și avea urmări grave.

Se poate trata?

Tulburarea post-traumatica care apare dupa nastere se poate trata

Tulburarea post-traumatica postpartum se poate trata, de obicei, în același mod în care se tratează PTSD-ul veteranilor – prin terapie, grupuri de suport emoțional și medicamentație. Unele femei au decis să cupleze aceste forme de vindecare cu alte metode alternative de tratament:

  • Prin ținerea unui jurnal
  • Tratament centralizat pe artă
  • Creație muzicala
  • Dans

Cam orice implică exprimarea unei persoane într-un mod artistic.

Citește mai mult despre tulburarea post-traumatică și cere ajutor specializat când ai nevoie!

Go Top