×

Inomedica prezintă scala HADS (Hospital Anxiety and Depression Scale) pentru iOS, una dintre cele mai utilizate unelte pentru determinarea nivelului de anxietate și depresie al populației.  

Chestionarul este bazat pe 14 întrebări, 7 din ele vizând depresia iar 7 anxietatea. Rezultatele testului sunt sub forma datelor ordinale, înțelegându-se că pentru fiecare categorie, anxietate și depresie, va fi generat un scor între 0 și 21. Un scor mai mare de 8 pentru oricare din categorii reprezintă un nivel de risc ridicat pentru apariția depresiei sau al anxietății.

HADS a fost concepută pentru a oferi un instrument simplu și totuși de încredere pentru utilizarea în practica medicală. Trebuie subliniat faptul că scalele de autoevaluare sunt valabile numai pentru examinare, iar scala HADS are o puternică componentă subiectivă. Este recomandat ca în decursul diagnosticării, scala HADS să fie parcursă alături de medicul specialist.

Există mai multe scale de evaluare:

  • Scala de depresie Zung
  • Inventarul de depresie Beck
  • Scala de evaluare Caroll
  • Scala de evaluare a depresiei Hamilton
  • Scala de evaluare a depresiei Montgomery-Åsberg

Și desigur există și metode de intrepretare a scalele de depresie și anxietate.

De unde downloadăm aplicația?

Această aplicație nu este o metodă de diagnosticare a depresiei și anxietății. Această aplicație nu poate înlocui ajutorul specializat. În cazul în care credeți că suferiți de depresie sau anxietate, cel mai important este să consultați un medic specialist sau să vă deplasați până la cea mai apropiată unitate medicală.

Aplicația se poate descărca gratuit de pe Apple App Store.

Scalele de evaluare depresiei au ca scop măsurarea severităţii tulburării sau măsurarea gradului de funcţionare a subiectului. Acestea pot fi completate de către subiect sau de către un evaluator – medic, psihoterapeut; cu experienţă în domeniul respectiv.

Scalele constituie evaluări obiective, însă cele de autoevaluare, au un grad de subiectivism. Scalele de autoevaluare prezintă avantajul legat de timp şi totodată oferă în cel mai înalt grad informaţii referitoare la experienţa persoane respective.

Mai jos, sunt cele mai folosite scale pentru autoevaluarea depresiei.

Scala de anxietate și depresie HADS

Scala de anxietate și depresie HADS

Scala de anxietate şi depresie HADS (Hospital Anxiety and Depression Scale) este un instrument de autoevaluare, care conţine două subscale:

  • pentru evaluarea anxietăţii
  • pentru evaluarea depresiei

Ambele subscale conțin 7 întrebări, iar scorurile celor două subscale sunt înregistrate separat. Scala de anxietate şi depresie HADS este uşor de aplicat, bine primită de către subiecţi, s-a dovedit a avea performanţe bune în evaluarea severităţii simptomatologiei la persoane cu afecţiuni somatice, psihiatrice, precum şi în populaţia generală.

Scala de anxietate şi depresie HADS este tradusă în toate limbile europene şi în multe limbi asiatice şi africane. Pentru a completa această scală este necesar un interval scurt de timp, măsurabil în mai puțin de 5 minute.

Scala de depresie Zung

Scala de depresie Zung

Scala de depresie Zung (Zung Self-Rating Depression Scale) este o scală de autoevaluare, care conţine 20 de itemi referitori la depresie. De menţionat că 4 dintre aceştia se referă la simptome somatice.

Este o scală scurtă, simplă, uşor de administrat unde se cere pacienţilor să evalueze fiecare item corespunzător cu starea lor la momentul respectiv. Pentru fiecare item sunt patru variante de răspuns, echivalente unor grade diferite de severitate legate de frecvenţa apariţiei simptomelor: rar sau niciodată, uneori, destul de des, foarte des sau totdeauna.

Evaluarea este cantitativă şi transversală.

Inventarul de depresie Beck

Inventarul de depresie Beck

Inventarul de depresie Beck (Beck Depression Inventory) este o scală de autoevaluare care îşi propune măsurarea simptomelor şi atitudinilor caracteristice ale depresiei, deci o evaluare cantitativă. Instrumentul reflectă teoria cognitivă asupra depresiei.

Scale aplicate de către un evaluator

Scale aplicate de către un evaluator

Rezultatele care vin din scalele de autoevaluare au o componentă subiectivă puternică. De asemenea, este recomandat ca aceste scale să fie completate împreună cu psihoterapeutul sau să se parcurgă o scală care va fi evaluată de către medic.

Scala de evaluare a depresiei Hamilton

Scala de evaluare a depresiei Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale) reprezintă standardul pentru scalele de depresie, neavând rival în psihiatria generală. Este cea mai utilizată scală pentru descrierea gradului de severitate şi cum decurge evoluţia sub tratament, precum şi ca referinţă pentru alte instrumente.

Hamilton îşi descrie scala de depresie ca un instrument pentru evaluarea simptomelor pacienţilor diagnosticaţi cu depresie şi nu ca instrument diagnostic. Cea mai utilizată  versiune este cea cu 17 itemi.

Scala de evaluare a depresiei Montgomery-Åsberg

Scala de evaluare a depresiei Montgomery-Åsberg (Montgomery-Åsberg Depression Rating Scale) a fost construită pentru a fi sensibilă la schimbare, adică pentru a măsura efectul tratamentului. Această scală este orientată cu precădere asupra simptomelor psihice, spre deosebire de Scala de depresie Hamilton. Lipsa itemilor referitori la simptomele somatice o recomandă la persoanele depresive cu afecţiuni somatice.

Depresia nu reprezintă doar o stare de tristețe trecătoare, ea este o boală care poate afecta pe oricine și oricând. Depresivul poate prezenta variate simptome emoționale, cognitive, fizice sau comportamentale. Depresia necesită tratament sub forma de ședințe de psihoterapie cu un specialist, și dacă este nevoie, se poate prescrie și medicamente pentru a reduce simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Cum recunoaștem depresia?

Principalele simptome ale depresiei sunt:

  • Starea depresivă
  • Pierderea interesului și a plăcerii pentru activități care înainte erau apreciate
  • Schimbări ale apetitului alimentar
  • Dereglarea somnului (de cele mai multe ori insomnie)
  • Agitație sau lentoare psihomotorie
  • Scăderea energiei, oboseală, epuizare fizică
  • Senzația de inutilitate și sentimente de vinovăţie
  • Scăderea capacității de concentrare, nehotărâre, dificultate în a lua hotărâri
  • Pesimism până la gânduri de moarte sau de suicide

Pentru a vorbi de depresie, adică de boală (denumită și tulburare depresivă majoră), simptomele trebuie să aibă anumite caracteristici:

  • sa fie prezente în cea mai mare parte a zilei
  • aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni
  • să fi apărut relativ de curând sau să fie în mod evident agravate, în comparație cu starea de dinainte
  • pot fi relatate de persoana în cauză sau pot fi observate de cei din jur
  • să determine o afectare semnificativă a funcţionării în domeniul social, professional, familial sau în alte domenii. La unele persoane această afectare a funcționării poate fi sesizată doar ca necesitând un efort suplimentar.

Care sunt principalele simptome ale depresiei

Depresia nu se datorează consumului de substanțe (cum ar fi droguri, medicamente) şi nici altor afecțiuni medicale pihiatrice sau generale, dar poate coexista cu acestea. De amintit că toate aceste situaţii pot agrava evoluţia unei depresii.

În cadrul tulburării depresive, nu a existat niciodată, în istoricul pacientului, un episod maniacal. Atunci când a existat un episod maniacal sau hipomaniacal vorbim de tulburare bipolară.

Pentru evaluarea depresiei există mai multe scale de evaluare, fiecare dintre acestea fiind compuse dintr-o lista de simptome. Fiecare simptom este analizat pe baza unor reguli exacte.

Scalele pot fi aplicate de către persoane cu experienţă, însă există şi scale completate de către persoanele cu depresie. Acestea din urmă se numesc scale de autoevaluare, iar Depresiv.ro recomandă urmatorul test persoanelor care vor să știe dacă au o zi proastă sau este vorba de depresie – scala HADS pentru depresie si anxietate.

Pentru a veni în ajutorul persoanelor care consideră că prezintă simptome de depresie, au fost concepute instrumente de screening, adică instrumente care pot orienta persoanele suferind de depresie. Astfel, dacă se obţin scoruri peste anumite valori persoana este sfătuită să se adreseze unui medic de specialitate.

Depresia se tratează?

depresia se trateaza

Depresia se poate trata și vindeca, numai că este nevoie de o participare activă la procesul de vindecare și necesită încredere în tratament, cât și în psihoterapeut. Se începe cu diagnosticul de la specialistul în boli mintale și se continuă cu un tratament pe o perioadă determinată de tipul de afecțiune.  

Depresia nu trebuie stigmatizată și trebuie văzută ca orice altă problemă medicală-atunci când presupui că ai probleme cu un picior, te duci la doctor să primești un diagnostic și tratament, nu?

Conceptul de comorbiditate își are originea în lucrările de epidemiologie medicală, fiind introdus de Feinstein în 1970, cu referire la orice fenomen clinic relevant separat de boala primară și care se produce în timp ce pacientul suferă de boala primară.

Studiile epidemiologice largi au evidențiat prezența acestor comorbidități în psihiatrie  chiar dacă probabilitatea de a căuta ajutor pentru fiecare dintre  diagnostice este independentă (fenomen numit “Berkson’s bias”). Comorbiditatea nu se referă doar la faptul că o persoană cu o tulburare poate avea o altă tulburare ci că acea a doua tulburare ar putea surveni mai probabil decât prin simpla întâmplare.

Este mai curând o corelare decât o concomitență chiar dacă termenul ar putea presupune oricare dintre cele două variante. Aceste observații ar putea fi o dovadă că actualele sisteme de diagnostic impun delimitări categoriale care nu ar exista în realitate. Așa că se poate spune că tulburările psihice sunt corelate semnificativ și faptul de a întruni criteriile unei tulburări poate prezice că vor fi îndeplinite criteriile și pentru o altă tulburare.

Legătura dintre depresie și alte boli

Legătura dintre depresie și alte boli

Depresia este prezentă în procente mai mari decât la populația generală (3-5 %) în cazul unor pacienți cu:

  • boli renale terminale 5-8%
  • boală coronariană 18 – 25%
  • diabet zaharat 15%
  • boală Parkinson
  • hipotiroidie
  • astm
  • lupus eritematos sistemic
  • HIV

Există multe date din studii epidemiologice, biologice și clinice care susțin existența unui raport bidirecțional între depresie și tulburările psihiatrice sau medicale comorbide. Se acumulează tot mai multe observații privind legăturile dintre simptomele psihice și cele somatice la pacienții cu boli cronice, prezența unor factori etiologici sau verigi fiziopatologice comune acestor afecțiuni.

Totuși nu simpla prezența a unei boli cronice este cea care duce la depresie ci ar fi vorba de verigi fiziopatologice comune – în limfom procentul depresiei este de doar 1% iar în cancerul pancreatic de 50% .

Când ne gândim la depresie, avem în vedere o tulburare care nu se oprește la nivelul creierului atât ca mecanisme de producere cât și ca răsunet al tulburării. Funcționarea cerebrală poate influența sau poate fi influențată de diferite procese patologice care se produc în corp – inflamație, modificări glicemice, infecții, etc.

Prezența depresiei poate afecta negativ evoluția unor afecțiuni somatice Unii pacienți nu își dau seama că au depresie chiar în prezența unei simptomatologii clinic semnificative. Uneori este greu de diferențiat răspunsul la stresul unei boli medicale de unele simptome depresive. Încă nu se cunosc în totalitate mecanismele care produc aceste efecte și nici dacă un tratament adecvat ar putea modifica evoluția afecțiunii medicale.

Psihoterapia

Psihoterapia

Complexitatea prezentării simptomatice comorbide, psihiatrice sau somatice, poate face dificilă diagnosticarea depresiei. Uneori poate fi dificil de delimitat cauza unor simptome care ar putea fi atât somatice cât și psihice (cum ar fi astenia, inapatența, insomnia, etc).  Se poate produce amplificarea simptomelor somatice în prezența depresiei comorbide.   Prezența mai multor suferințe somatice concomitente ar putea crește în plus riscul de depresie.

Dacă ești reticent să cauți un psihoterapeut, încearcă să parcurgi testul HADS pentru depresie și anxietate – ești depresiv sau este doar o zi proastă? Dacă rezultatul nu este unul mulțumitor, recomandă contactarea unui medic specialist – niciodată nu este prea târziu pentru terapie.

Go Top