×

Primele luni ale toamnei vin cu ploi, temperaturi scăzute, natură care se prăpădește în jurul nostru și astenia specifică, care marchează trecerea la un nou sezon: oboseală, somnolență, stres și dureri de cap.

Tristețea prezentă în zilele reci ale toamnei poate fi mai mult decât o dispoziție trecătoare. În unele cazuri, semnalează prezența asteniei. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, sistemul imunitar pare să-și piardă din putere, ceea ce ne face să ne simțim epuizați și triști. Rezultatele asteniei sunt:

  • Insomnia
  • Depresia
  • Tulburări de memorie și lipsa puterii de concentrare
  • Fluctuațiile apetitului – ba mănânci foarte mult, ba foarte puțin

Simptomele asteniei au șanse să apară în prima luna de toamnă și, de obicei, durează până în ultimele zile de iarnă.

Nu există anumite criterii pentru declanșarea asteniei de toamnă și oricine poate să cadă drept victimă. Dar, anumite studii au arătat că persoanele care trăiesc în zone unde iarna zilele sunt foarte scurte, mai ales în rândul femeilor, această afecțiune se poate declanșa mai frecvent.

Cele mai comune simptome ale asteniei de toamnă

Cele mai comune simptome ale asteniei de toamna

Când vine vorba de diagnosticul asteniei de toamnă, acesta poate fi valid doar dacă persoana în cauză a avut aceleași simptome timp de trei sezoane la rând și dacă s-au observat îmbunătățiri la starea de sănătate a pacientului în perioada de primăvară și vară. Medicul specialist vă poate analiza stările și, de asemenea, vă poate supune la un test de sânge.

Cele mai comune simptome ale asteniei de toamna sunt:

  • Depresie cu apatie, subestimarea puterilor, vinovăție, nefericire
  • Anxietate reprezentată de imposibilitatea de a face față situațiilor stresante
  • Schimbări frecvente și subite de dispoziție (de obicei dintr-o stare extremă în alta)
  • Stări de letargie compuse din oboseală și incapacitate fizică de a face față activităților zilnice
  • Probleme de socializare, irascibilitate în interacțiuni cu alții și dorința de a te izola
  • Probleme sexuale exprimate prin absența libidoului

Cum prevenim astenia de toamnă

Cum prevenim astenia de toamna

Deși nu există pași universali valabili pentru a preveni astenia de toamnă, medicii specialiștii recomandă următoarele:

  • Încearcă să petreci cât mai mult timp în aer liber, chiar dacă vremea de afară nu este tocmai prielnică. Efectul luminii naturale, al soarelui, este foarte important deoarece stimulează secreția de serotonină-o substanță chimică secretată de creier care a fost găsită ca fiind importantă pentru sănătatea noastră mintală.
  • O dietă echilibrată care să includă suficiente minerale și vitamine este recomandată pentru a combate trecerea la noul sezon.
  • Exercițiile fizice cresc tonusul muscular și te pot face să te simți capabil și, într-un fel sau altul, mai puternic.
  • Interacțiunile sociale sunt importante iar izolarea nu trebuie să fie o soluție.

Iar când totul pare să nu mai aibă sens, trebuie să consulți un medic.

Cum tratăm astenia de toamnă?

Cum tratam astenia de toamna

Nu este nici o rușine că ai fost afectat de astenia de toamnă sau că ai momente depresive sau anxioase. Când ești răcit, te duci la doctor și-ți oferă tratamentul propice pentru afecțiunea diagnosticată – de ce ar fi diferit și la aceste tulburări de dispoziție/mintale?

Astenia de toamnă poate să declanșeze episodul depresiv, iar acesta, lăsat în pace, poate să evolueze și să creeze foarte multe situații neplăcute.  

Un medic specialist poate recomanda terapie cu medicație antidepresivă sau ședințe de psihoterapie. Se poate recomanda și ședințe cu lumină UV – acest tip de terapie utilizează o lampă specială care imită lumina naturală, iar rezultatele acestei metode pot să apară în 3 sau 4 săptămâni.

Echipa Depresiv.ro recomandă persoanei care se regăsește în aceste simptome să citească mai mult despre psihoterapie și chiar să urmeze un plan terapeutic.

Fiecare anotimp al anului aduce cu sine, pe lângă schimbările climatice caracteristice, și o serie de schimbări resimțite de organismul uman. Dintre acestea, sezonul rece își pune cel mai mult amprenta asupra stării noastre fizice, dar mai ales psihice.

Odată cu venirea iernii zilele se scurtează, și proporțional cu acestea, și cantitatea de lumină naturală pe care o primim. Astfel ritmul circadian al organismului, cel care reglează ritmul somn-veghe, se schimbă. De asemenea, începem să avem din ce în ce mai puțină energie, simțim nevoia să dormim mai mult și să mâncăm mai mult, iar dispoziția poate deveni ușor iritabilă sau se poate ajunge chiar la o stare depresivă.

Pot să mai apară stări de amețeală, dureri de cap sau slăbiciune musculară. Majoritatea acestor simptome apar de obicei intermitent pe parcursul iernii, sunt scăzute ca intensitate și se remit spontan în câteva zile, fără vreo intervenție medicamentoasă sau psihoterapeutică.

Starea de slăbiciune se poate agrava

starea de slabiciune se poate agrava

Există însă anumite persoane la care aceste stări pot continua, se pot agrava și pot merge până la simptome caracteristice unei depresii. Toate aceste manifestări, ce apar la o persoană care în restul anului are o stare psihică normală, fac parte din depresia sezonieră sau depresia de iarnă, iar în literatura de specialitate este cunoscută ca o tulburare afectivă sezonieră. Indiferent de multiplele denumiri cu care această tulburare este cunoscută caracteristicile sunt comune. Cel mai adesea, persoanele cu depresie sezonieră vor resimți o stare de tristețe însoțită de apatie, lipsa energiei, lipsa plăcerii pentru anumite activități care anterior erau considerate plăcute și relaxante.

Tristețea apare mai ales în cursul dimineții, iar pe parcursul zilei, odată cu activitățile obișnuite, această stare se poate ameliora. Pofta de mâncare este de asemenea afectată, majoritatea persoanelor având un apetit crescut, în special de mâncăruri dulci, lucru care poate duce la creștere în greutate.

Există însă și situații în care pofta de mâncare poate fi scăzută. Spre seară și înainte de culcare pot apărea anumite gânduri care în general au un caracter negativ și pesimist, persoana având sentimente de inutilitate, incapabilitate sau chiar vinovăție, deși acestea nu reflectă în totalitate realitatea.

Anxietatea și calitatea somnului

anxietatea si calitatea somnului

Toate aceste gânduri pot influența și calitatea somnului, generând uneori insomnii (dificultatea de a adormi) sau de trezire (trezirea involuntară cu câteva ore mai devreme decât cea obișnuită). Pe tot parcursul zilei poate exista și o stare de anxietate, stare pe care persoana o resimte ca pe o teamă, îngrijorare sau neliniște. Toate acestea produc un disconfort general, iritabilitate, irascibilitate și uneori chiar nevoia de singurătate, de izolare.

Cercetările în domeniu nu au găsit o anumită cauză care să explice apariția depresiei sezoniere. Există însă o serie de factori care, cumulați, ar putea favoriza apariția acestei depresii. Printre aceștia, cei mai importanți sunt modificarea ritmului circadian cauzat de scăderea cantității de lumină solară și modificarea unor substanțe ce au rolul de a transmite informațiile în interiorul creierului uman.

Aceste substanțe se numesc neurotransmițători. Studiile s-au concentrat în special asupra melatoninei și serotoninei. Melatonina este un hormon care are rolul de a stimula somnul, iar secreția melatoninei este controlată în special de lumină. Mai exact, lumina scade producția acestui hormon în organism. Așadar, cu cât zilele sunt mai scurte și lumina este mai puțină, cu atât va crește secreția de melatonină și implicit și nevoia de somn.

Al doilea neurotransmițător implicat este serotonina. În cazul acestuia, s-a descoperit că pe durata iernii, producția acestuia tinde să scadă. Activitatea serotoninei este strâns legată de simptomele afective din cadrul depresiei sezoniere (tristețe, apatie, lipsa plăcerii, labilitate emoțională).

Tratament disponibil 24/7

tratamentul online oferit de Atlas

Depresia sezonieră afectează 1.2 – 9.7% din populație în zonele cu climă temperată și este mai frecventă la persoanele de sex feminin. Deși sunt citate cazuri și la adolescenți, de obicei apare după vârsta de 20 de ani și este mai des întâlnită în țările nordice.

Posibilitățile de tratament sunt variate și sunt orientate, în general, asupra factorilor declanșatori. Principalele metode terapeutice sunt psihoterapia (în special cea cognitiv-comportamentală), terapia cu lumină (fototerapie), medicația antidepresivă, sau suplimente cu melatonina. Alegerea metodei de tratament se face în funcție de necesitățile fiecărui pacient și recomandarea psihoterapeutului.

Iar tratamentul online, unde un specialist este disponibil 24/7, este mai aproape decât crezi.

Tulburările afective includ tulburările care au ca element predominant o perturbare a dispoziției. Ele sunt împărțite în tulburări depresive, tulburări bipolare și tulburări afective datorate unor alte boli sau induse de consumul unor substanțe. Tulburările depresive includ tulburarea depresivă majoră și tulburarea distimică.

Tulburarea depresivă majoră se caracterizează prin prezența unuia sau mai multor episoade depresive fără prezența simptomelor maniacale.

Tulburarea bipolară se caracterizează prin prezența atât a episoadelor depresive cât și a episoadelor maniacale, separate de perioade de dispoziție normală. Episoadele maniacale reprezintă perioade de dispoziție crescută, expansivă sau iritabilă anormală și persistentă, stimă de sine exagerată, grandoare, hiperactivitate, presiunea de a vorbi, scăderea nevoii de somn.

În funcție de numărul și severitatea simptomelor, episoadele depresive pot fi ușoare, moderate sau severe. Un individ cu simptome depresive ușoare prezintă o deteriorare minoră în funcționarea profesională sau în activitățile sociale uzuale. În timpul unui episod depresiv sever, funcționarea profesională și activitățile sociale sunt profund afectate.

De asemenea, episoadele depresive severe pot fi însoțite de simptome psihotice: idei delirante sau halucinații. Ideile delirante reprezintă idei care nu corespund realității și care domină gândirea în pofida dovezilor aduse împotriva lor, în timp ce halucinațiile sunt tulburări de percepție constând în perceperea unui obiect sau a unui fenomen fără ca acesta să existe în realitate.

Tulburarea distimică se caracterizează prin cel puțin 2 ani de dispoziție depresivă prezentă în cea mai mare parte a timpului, însoțită de simptome depresive ușoare, care nu pot fi clasificate ca aparținând unui episod depresiv major.

O categorie aparte este depresia postpartum care apare în primele 4 săptămâni după naștere. Simptomele frecvente sunt: fluctuații de dispoziție, plâns facil, preocupări exagerate referitoare la starea copilului sau dezinteres față de copil. Conform OMS, 1 până la 2 mame din 10, fac depresie după naștere, fiind afectată capacitatea mamei de a avea grijă de copil și implicit creșterea și dezvoltarea ulterioară a copilului.

Alte tipuri de depresie

Tipurile depresiei

Depresia sezonieră apare din cauza lipsei de lumină naturală și se poate accentua/manifesta în anotimpurile în care lumina naturală este mai redusă și ziua mai scurtă – toamna și iarna sunt în prim-plan.

Melancolia este strâns legată de pesimism, insomnie și tristețe exacerbată. Melancolia are și un risc foarte mare de sinucidere din cauza lipsei de motivație și stării de tristețe profundă care supraîncarcă persoana.

Depresia infantilă este mai rară, dar această se manifestă prin dorința de izolare a copilului și  pierderea poftei de mâncare care duce la slăbire. Printre altele, mai pot apărea și durerile de cap și de stomac și pe plan mai personal, din ce în ce mai multe eșecuri și probleme la școală.

Depresia adolescentină poate să se ascundă de cei din jur cu ajutorul schimbărilor, chiar numeroase, prin care un adolescent trece. Fetele sunt cele mai susceptibile depresiei la adolescență cu manifestări de dezinteres/lipsă de motivație pentru educație, nevoie de izolare, și iritabilitate crescută.

Depresia la varstnici este mai mult asociată lipsei de energie și motivație și nu cu tristețea în sine. Se mai pot observa și dureri musculare și dureri de cap.

Go Top