×

Conform unui studiu realizat pe 130,000 de oameni din 47 de țări, stresul este principala cauză a stării depresive la studenți. Aceștia se plâng de lipsa somnului și a suportului emoțional – mulți dintre ei au fost nevoiți să-și părăsească comunitățile pentru a urma cursurile universitare, majoritatea fiind la o distanță mult prea mare pentru a putea face vizite săptămânale în orașul natal.

În Marea Britanie, numărul de studenți care se luptă cu tulburările depresive crește de la an la an. Între 2013 și 2014, numărul s-a dublat.

Studenții înfruntă o varietate de factori stresanți. Presiunea de a lua note bune și a excela academic, cea financiară și presiunea concurenței acerbe în piața de muncă duc la episoade depresive care se pot croniciza.

Putem numi și alte cauze ale depresiei:

  • Abuz de substanțe (droguri, alcool)
  • Istoric de episoade depresive în familie și alte tulburări mintale
  • Evenimente stresante din viața de zi cu zi

Cauzele depresiei la studenți sunt asemănătoare cu cele la adulți.  

Simptomele depresiei la studenți

Simptomele depresiei la studenti

Simptomele depresiei la studenți sunt asemănătoare cu cele la adulți. Dacă resimți aceste simptome aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni, s-ar putea să se fi instaurat episodul depresiv major (deseori numit și episodul depresiv clinic):

  • Stări persistente de tristețe, anxietate, sau inutilitate
  • Pesimism și disperare
  • Sentimente puternice de vinovăție și neputință
  • Pierderea interesului pentru activitățile sau hobby-urile considerate anterior satisfăcătoare
  • Fatigabilitate și nivel de energie redus
  • Tulburări de memorie și concentrare
  • Tulburări de somn precum insomnie, trezitul prea devreme sau mult prea târziu
  • Schimbări în apetit-mănânci prea mult sau prea puțin
  • Schimbări de greutate
  • Ideație suicidară
  • Iritabilitate și stări de agitație

Ce poți face ca student

Ce poti fac ca student cand te lupti cu depresia

Aceste simptome variază de la persoană la persoană, și nu sunt universal valabile. O persoană depresivă poate exprima un simptom, sau mai multe. Nu este necesar să aștepți 2 săptămâni pentru a fi sigur de declanșarea episodului depresiv. Persoanele care au gânduri că viața nu merită trăită și idei suicidare, sunt recomandate să contacteze medicul specialist (sau orice persoană apropiată – familie, prieteni).

Ca student, poți încerca să iei zilele proaste într-o altă manieră – nimeni nu s-a născut învățat și nu toate sfaturile cum să faci față unei perioade mai grele nu vor fi folositoare, de aceea este important să știi cât mai multe despre afecțiunea ta!

Psihoterapia este ușor de abordat și chiar la un click distanță.

Ce poți să faci ca părinte

Semnele declanșării depresiei și simptomele tulburării mintale sunt dificil de observat dacă copilul nu mai locuiește acasă și vine în vizită o dată la câteva luni. Studenții au tendința să nu caute ajutor pentru depresia lor din cauza stigmei sociale și fricii că vor fi o povară pentru cei din jur – nu doar din punct de vedere economic, dar și social.

Dacă ești părintele unui copil diagnosticat cu depresie, sau crezi că este depresiv, cea mai bună abordare este să fii un bun ascultător și să-l încurajezi să vorbească deschis despre problemele și stările prin care trece. De asemenea, o persoană depresivă trebuie să urmeze un tratament terapeutic – niciodată nu este prea târziu sau prea devreme, timpul oportun pentru a trata depresia este “acum”.

Trebuie să-i comunicați, fără să-l judecați și pe un ton cât mai prietenos, că depresia nu o să treacă de la sine și lăsată netrată se poate agrava. Depresia netrată poate duce la alte probleme de sănătate mintală – comorbiditatea anxietate-depresie este foarte frecventă.  

Depresia aduce un grad de invaliditate mare care poate să împiedice succesul academic al studentului și crește riscul de a consuma și abuza alcool și droguri – la fel, crește drastic și riscul de suicid.

Depresivul trebuie ajutat de familie și de prieteni – citește mai mult despre cum poți să ajuți o persoană diagnosticată cu depresie.

Doar pentru că un copil sau adolescent pare deprimat sau trist, nu înseamnă neapărat că are depresie. Dar atunci când aceste simptome devin persistente și interferează cu activitățile sociale, școlare și viața de familie, ne putem gândi la un episod depresiv.

Important este și dacă pe scala HADS, copilul sau adolescentul, are un scor negativ – este copilul/adolescentul depresiv sau doar are o perioadă mai proastă?

Depresia poate apărea până la 1% dintre preșcolari, 2-3% dintre școlari și 5-8% dintre adolescenți. Repartiția pe sexe este egală până în jurul vârstei de 15 ani când fetele sunt de două ori mai afectate decât băieții.

Organizația Salvați Copiii a lansat un studiu calitativ, în octombrie 2010, pentru a înțelege mai bine care este rata reală a tulburărilor mintale în România. În urma studiului, realizat în 8 locuri diferite din țară, s-a descoperit că:

  • 20% dintre copii suferă de o afecțiune psihică
  • 3.5% dintre ei au fost diagnosticați cu depresie clinică
  • 13% dintre copii au fost diagnosticați cu o tulburare de anxietate (atac de panică, fobii, anxietate socială, anxietate generalizată)

La nivel național, avem probleme mari. Din cei 880.709 copii care au fost diagnosticați cu o formă de tulburare mintală, 572.461 copii au o afecțiune de anxietate, iar 154.124 copii au o tulburare depresivă.   

Manifestarea depresiei la copil

Manifestarea depresiei la copil

Dacă la adolescent tabloul clinic al depresiei este superpozabil cu cel de la adult, la copil particularitățile dezvoltării influențează și modifică aspectul clinic al acestor manifestări.

Exprimarea depresiei la copii ia aspectul:

  • iritabilităţii şi nemulţumirii
  • al tristeţii, cu scăderea performanţelor şcolare și scăderea apetitului
  • al autoînvinovăţirii şi dorinţei de moarte, cu frecvente gesturi suicidare
  • pierderea energiei
  • insomnie sau hipersomnie

Manifestarea depresiei la preșcolar

Manifestarea depresiei la preșcolar

La preșcolar următoarele simptome pot reflecta tristețea:

  • apatia, copilul refuză să se joace
  • refuzul alimentației
  • plânge și țipă cu ușurință, este ușor iritabil
  • stagnează în greutate, motivat sau nu de diaree, vărsături sau inapetență
  • are uneori enurezis, encoprezis, dureri abdominale, diaree sau vărsături
  • copilul pare nemulțumit, în nesiguranță și nefericit, râde și zâmbește rareori
  • adesea jocul lui este distructiv

Manifestarea depresiei la școlar

Manifestarea depresiei la școla

La școlar statutul depresiv se poate manifesta prin:

  • scade puterea de concentrare a atenției, copilul pare „fără chef”, „se plictisește”;
  • scad performanțele școlare și poate apărea refuzul școlar;
  • copilul este iritabil, fără chef de joacă, preferă să stea singur, îi repede pe ceilalți dacă îl deranjează;
  • manifestă incapacitate de a se descurca în situații frustrante, „se retrage într-un colț”, „plânge neputincios”, sau dimpotrivă devine violent, „țipă, lovește sau vorbește urât” (adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal);
  • simptome psihosomatice: cefalee şi dureri abdominale sau tulburări vegetative însoțite de anxietate;
  • afirmă „că vor să moară” dar tentativele de suicid sunt rare la aceasta vârsta;

Manifestarea depresiei la adolescent

Manifestarea depresiei la adolescent

La adolescent simptomatologia este adesea similară cu a adultului. Adolescentul poate recunoaște și înțelege că este depresiv:

  • se plânge de pierderea interesului și plăcerii, de lipsa de energie;
  • tulburările de apetit și de somn sunt frecvente;
  • are frecvent sentimente de inutilitate, nefericire și eșec;
  • ideile suicidare sunt adesea prezente precum și tentativele de suicid.

Diagnostic și tratament

diagnostic si tratament pentru depresia la copii si adolescenti

Diagnosticul de depresie va fi formulat pe baza observației clinice directe și a interviului cu pacientul, al istoricului obținut de la părinți, examenului psihologic, chestionarelor specifice. Se vor exclude tulburările somatice care se pot însoți de simptome asemănătoare celor din depresie (de ex. adinamie, apatie, tulburări de apetit sau tulburări de somn).

Este recomandat ca adolescentul sau copilul să urmeze îndrumarea unui psihoterapeut pentru a se trata și a menține depresia în frâu. La fel, consilierea familiei constituie o primă etapă a tratamentului, importantă la copii și adolescenți, iar depresia nu trebuie să fie stigmatizată în nici un fel – o persoană depresivă este foarte vulnerabilă, mai ales când crede că cei dragi nu-i recunosc afecțiunea ca o boală adevărată, ci o pasă trecătoare.

Ajută-ți copilul să înceapă procesul de vindecare.

Go Top