×

Sindromul burnout poate avea în timp efecte negative majore dacă nu este tratat. Însă, prin diverse tehnici de prevenire, epuizarea psihică, care conduce la burnout, poate fi oprită dacă se iau măsuri încă de la primele manifestări.

Dacă ai ajuns la burnout, înseamnă că ai atins o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică cauzată de un stres excesiv. La ce trebuie să te aștepți, pe termen lung, dacă nu este abordat tratamentul corespunzător? Principalele manifestări sunt lipsa (constantă) de energie și motivație, absența productivității și apariția sentimentului de neajutorare și resemnare.

Fiecare dintre noi poate avea zile mai bune sau mai rele, zile în care este stresat mai mult sau mai puțin. Nu trebuie însă confundat stresul cu burnout-ul. Stresul provine de la prea multe presiuni și tensiuni, dar îți lasă mintea limpede, încât să poți realiza că te vei simți la loc bine dacă readuci situația sub control.   

Burnout-ul, însă, implică sentimente de supraîncărcare, subestimare, gol interior și chiar senzația că viața nu are sens. Acest sindrom produce o lipsă mare de încredere în sine și motivație, care de multe ori nici nu este conștientizată. Totuși, burnout-ul poate fi prevenit și tratat.   

Munca, principala cauză a burnout-ului

Principala cauza a sindromului burnout este munca

Un studiu realizat de Maslach, pe 751 de angajați, arată că 39% dintre aceștia aveau simptome de burnout în mod curent, iar 75% dintre ei au resimțit burnout-ul măcar într-un moment din cariera lor.  

Burnout-ul organizațional, așa cum este supranumit, are ca surse de stres orele prelungite de muncă, competiția între colegi, grija asupra clienților și supravegherea din partea șefului. Există, în plus, și alți factori de stres care conduc la epuizarea totală, cum ar fi cerințele neclare sau exigente la locul de muncă, activitățile monotone sau munca sub presiune.

Primul pas în prevenirea sau combaterea unor astfel de situații este să încetezi din a face lucrurile care te stresează sau care nu îți conferă liniște și echilibru, chiar dacă o astfel de decizie ar însemna schimbarea locului de muncă sau al carierei. Totuși, dacă nu ești pregătit pentru o schimbare radicală, poți încerca să înfrunți situația prin discuții clarificatoare cu șeful tău – să știi exact ce implică activitățile tale și dacă pot fi schimbate.  

Dacă te simți suprasolicitat în ultima vreme, e recomandat să îți iei câteva zile de concediu în care să te relaxezi și să îți pui gândurile în ordine.

De la stres la relaxare

De la stres la relaxare

Deși un recent studiu olandez, publicat în Psychological Reports, arată că 40% dintre cazurile de burnout sesizate la cabinetele de medicină de familie au fost severe, în general acest sindrom este tratabil prin diverse tehnici de relaxare.  

Trebuie să îți creezi întâi un stil de viață sănătos, începând de la programul de somn până la cel de masă, să mănânci sănătos și să faci exerciții fizice. Astfel, vei avea energie și rezistență pentru a face față diverselor situații stresante din timpul zilei.  

Următorul pas este să îți setezi anumite limite și să înveți să spui „nu” atunci când ceva nu te încântă. Așa eviți stresul și disconfortul creat de situațiile neplăcute.

Trebuie să îți schimbi obiceiurile nesănătoase și producătoare de stres cu unele bazate pe flexibilitate, proactivitate, atenție și grija față de persoana ta. În momentul în care vei îndeplini aceste calități, vei știi că ai învins burnout-ul.

Neluarea în seamă a burnout-ului poate conduce cu pași rapizi spre episoade depresive. Cumularea supărărilor și a stresului provocat de muncă pot produce dezechilibre mentale pe care noi nici măcar nu le sesizăm. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm atenție stărilor de burnout și să ne adresăm unui specialist terapeut pentru a le reduce.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS, sau WHO în engleză) a numit stresul pandemia de sănătate a secolului 21, estimând că va provoca daune de peste $300 miliarde pe an companiilor americane. În România, conform unui studiu Daedalus Millward Brown, peste 64% din populația țării spune că este stresată. Acest număr este peste media din regiune, de 60.5%.

Cu toții ne stresăm din când în când din varii motive și situații care ne sunt sau nu sub control, iar unii dintre noi reușesc să combată stresul mai eficient și mai ușor decât alții. De ce? Un factor foarte important este componentă subiectivă a stresului. Dacă pentru o persoană anumite cerințe sunt ușor de digerat, obligațiile i se par mai mult provocări ușor de atins decât impedimente, o alta poate resimți aceleași situații ca fiind o îngreunare emoțională mult prea dificilă de stăpânit.

Stresul este un fenomen psihosocial incredibil de complex care nu trebuie ignorat și lăsat să-și facă de cap. Această tensiune psihică poate să apară din anumite cerințe și nevoi – cum ar fi un volum mare de muncă la școală sau birou, schimbări semnificative în viață sau evenimente traumatice, printre altele.

Intensitatea, cât și reprezentarea stresului, pot fi percepute diferit de la caz la caz, de aceea este important să recunoaștem manifestațiile acestor factori de stres care ne afectează viața!

1. Ești bolnav/răcit constant și parcă nu te mai faci bine

Ești bolnav sau răcit constant și parcă nu te mai faci bine

Parcă în fiecare săptămână te jenează ceva în gât, poate ai puțină febră, dar știi sigur că tușești și strănuți întruna. În loc să dai vina pe colegul de muncă pe care l-ai văzut că a strănutat fix lângă tine, mai bine te gândești ce impact puternic are volumul de muncă asupra corpului tău.

Când suntem sub o presiune enormă, corpul nostru secretă un așa zis hormon al stresului numit cortizol. Acesta ne ajută pe termen scurt, spune Richard Colgan, doctor și profesor la University of Maryland School of Medicine, autor al cărții „Advice to the Healer”. Dar dacă suntem stresați în continuu, acest hormon nu mai este așa de util.

Cortizolul, deși ajută la combaterea stresului și anxietății, când sunt probleme legate de secreția acestuia, ne face să devenim mai susceptibili răcelilor și îmbolnăvirii, explică Colgan.

2. Ai probleme să te concentrezi și simți lipsa energiei

Ai probleme să te concentrezi și simți lipsa energiei

Când ești supraîncărcat este foarte greu să te concentrezi la ce ai în față – fie că ești la birou și îți scade productivitatea, sau acasă, unde îți este din ce în ce mai greu să te detașezi și să te angajezi în activități distractive și relaxante. Diverse studii au arătat că stresul pe termen lung stimulează creșterea de proteine care pot cauza boala Alzheimer. Aici intervine și lipsa de energie care te poate demotiva să faci activitățile care îți plac.

3. Ai dureri de cap care nu mai dispar

Ai dureri de cap care nu mai dispar

“Boala stresului” vine la grămadă cu mai multe simptome agasante printre care și durerile de cap sau migrenele. Acestea sunt reacții fizice/fiziologice la stres și pot deveni cronice dacă nu se conștientizează problema existentă – cea a stresului care macină mintea și corpul în fiecare zi.

4. Ești foarte ușor iritabil

Ești foarte ușor iritabil

Dacă simți că te enervezi din orice, te simți mai sensibil decât de obicei, iar aceste stări persistă pe o durată lungă de timp, pot apărea consecințe nefaste. Lucie Hemmen, psiholog în Santa Cruz, CA, ne vorbește despre cum, atunci când suntem foarte stresați, partea primitivă a creierului nostru preia controlul asupra situației și anticipează rezultate nefericite care au un efect negativ profund. De aceea ne deranjează foarte tare faptul că a intrat cineva în noi în timp ce urcam scările de la metrou și, cumva, purtăm o supărare mai personală decât în mod normal.

5. Îți ascunzi problemele în alcool

Îți ascunzi problemele în alcool

După o zi epuizantă, vrei să ajungi acasă, să bei o bere și să te uiți la un serial sau să te joci ceva pe consolă sau calculator. Nu e nimic greșit cu faptul că vrei să bei o bere sau două spre sfârșitul zilei, dar problema intervine atunci când trebuie să bei alcool ca să poți să te relaxezi. Sunt șanse foarte mari ca ziua următoare să te trezești cu un nivel de stres mai mare.

Sunt mai multe tipuri de stres și, în anumite situații, stresul chiar poate să te motiveze să te pregătești și să performezi mai bine pentru un test foarte important sau un interviu la un nou loc de muncă.

Stresul poate să-ți salveze și viața. Ca răspuns la un pericol iminent, se activează instinctul de fight or flight (luptă sau fugi) – pulsul se mărește, respiri mai repede, creierul folosește mai mult oxigen, iar reacțiile sunt mai rapide. Acestea sunt funcții destinate supraviețuirii speciei umane.

Sunt și moduri prin care poți să gestionezi stresul astfel încât să nu-ți conducă viața:

  • Recunoaște simptomele stresului și acționează punctual (abuz de alcool sau alte substanțe, iritabilitate, lipsă de energie etc.)
  • Fă sport regulat – chiar și 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi te pot ajuta!
  • Încearcă să vorbești despre lucrurile prin care treci cu persoane apropiate-un suport emoțional îți poate reduce stresul.
  • Dacă simți că nu e suficient să vorbești cu cineva apropiat, poți să încerci câteva ședințe de psihoterapie sau mindfullness.
Go Top