×

În unele situații stresul la muncă poate fi normal, dar stresul excesiv îți poate afecta productivitatea, sănătatea fizică și emoțională. Abilitatea ta de a gestiona stresul poate face diferența între succes și eșec. Nu poți deține controlul total în mediul tău de lucru, dar asta nu înseamnă că ești lipsit de putere-chiar și atunci când ești blocat într-o situație dificilă.

Să găsești modalități de a gestiona stresul la muncă nu înseamnă să faci schimbări majore, ci să te concentrezi pe felul în care îți poți prioritiza sarcinile, organiza timpul și gestiona stresul.

Problemele economice au un impact emoțional puternic. Disponibilizările și reducerile salariale sunt tot mai întâlnite la locul de muncă ceea ce au dus la un nivel mai crescut de teamă, nesiguranță și implicit stres.

Emoțiile tale îi pot afecta și pe cei din jur, la fel cum și stresul are un impact destul de puternic asupra calității relațiilor tale interpersonale. Cu cât ești mai bun în gestionarea propriului stres, cu atât îi vei afecta mai puțin pe cei din jur și cu atât mai puțin starea de stres a celorlalți te va afecta pe tine în mod negativ.

Cum îți gestionezi nivelul de stres de la job depinde de tine și este ușor de învățat.

Există o varietate de pași pe care poți să-i faci pentru a reduce stresul de la job. Aceștia includ:

  • să îți asumi responsabilitatea de a îmbunătăți binestarea ta fizică și emoțională
  • să eviți capcanele prin identificarea obiceiurile proaste și atitudinilor negative care îți provoacă stresul pe care-l resimți la muncă
  • să înveți mai bine abilitățile de comunicare pentru a ușura și a îmbunătăți relațiile cu șefii și colegii tăi

Există semnale de alarmă vizibile

exista semnale de alarma vizibile pentru aparitia stresului la locul de munca

Când te simți copleșit la muncă, îți pierzi încrederea și poți deveni foarte ușor irascibil sau retras. Asta te poate face mai puțin productiv și mai puțin eficient la job, iar munca îți va oferi mult mai puține satisfacții. Dacă ignori semnalele de avertizare, poți ajunge să ai probleme mai mari. Interferând cu performanțele de la locul de muncă și satisfacțiile tale, stresul cronic sau intens poate de asemenea, să ducă la probleme de sănătate.

Semne și simptome ale stresului sunt:

  • sentimente de anxietate și irascibilitate
  • depresie și apatie
  • pierderea interesului la job
  • probleme cu somnul, epuizare și probleme de concentrare
  • tensiune musculara sau dureri de cap
  • probleme cu stomacul
  • retragerea din mediul social
  • pierderea apetitului sexual
  • utilizarea alcoolului sau a drogurilor

Ai grijă mai mult de nevoile tale

ca sa scapi de stres, ai grija de nevoile tale

Când stresul interferează cu abilitatea ta de a performa la job, de a gestiona propriul stil de viață sau cu starea ta de sănătate, este timpul să acționezi. Începe prin a acorda o mai mare atenție stării tale de sănătate fizică și emoționala. Când ai grijă de propriile nevoi, devii mai puternic și mai rezistent la stres. Cu cât te simți mai bine, cu atât vei fi mai bine echipat să gestionezi stresul la locul de muncă fără să devii copleșit.

Chiar și lucrurile mărunte îți pot îmbunătăți starea de spirit, îți cresc energia și te fac să te simți ca și cum ai reveni la normal.

Lasă lucrurile să se întâmple treptat și cu cât vei face alegeri mai bune în ceea ce privește stilul tău de viață, cu atât mai repede vei observa o reducere a stresului, atât acasă, cât și la locul de muncă.

Poti să incerci să:

  • faci mișcare, exerciții fizice regulate care să te eliberezi de stres
  • faci alegeri alimentare sănătoase, o alimentație echilibrată te poate ajuta să depășești zilele de muncă stresante
  • bea alcool moderat și evită nicotina
  • dormi suficient și îmbunătățește calitatea somnului

Prioritizează-ți sarcinile

prioritizeaza-ti sarcinile ca sa scapi de stres

Când te organizezi mai bine și-ți prioritizezi sarcinile, poți să-ți reduci stresul de la job.

Când stresul de la serviciu pare să te copleșească, există pași simpli pe care poți să-i faci pentru a recâștiga controlul asupra ta și asupra situației. Abilitatea ta dobândită de a menține un sentiment de auto-control în situațiile de stres va fi deseori bine primită de către colegii tăi, manageri și subordonați, ceea ce poate duce la relații mai bune la locul de muncă.

Iată câteva sugestii pentru a reduce stresul la job și pentru a-ți prioritiza și organiza responsabilitățile:

  • creează-ți un program echilibrat, analizându-ți responsabilitățile și sarcinile zilnice
  • nu te suprasolicita, nu încerca să faci prea multe lucruri într-o singură zi
  • încearcă să pleci mai devreme dimineața, chiar și 10-15 min pot face diferența și te pot ajuta până te acomodezi la birou și să îți începi ziua de lucru
  • planifică-ți pauze regulate, asigurându-te că iei pauze scurte pentru a face o plimbare, pentru a sta și a-ți limpezi mintea
  • prioritizează-ți sarcinile, fă o listă cu sarcinile pe care le ai de făcut și numerotează-le în ordinea importanței
  • împarte proiectele în pași mărunți – dacă un proiect mare pare copleșitor, fă-l pas cu pas
  • poți să delegi responsabilități – nu trebuie să faci totul singur
  • fi dispus să faci compromisuri găsind căi de mijloc astfel încât să se reducă nivelul stresului pentru toată lumea

Viață modernă este plină de deadline-uri, frustrări, cerințe și așteptări. Pentru multe persoane, stresul este ceva atât de obișnuit încât a devenit un stil de viață. Stresul nu este întotdeauna dăunător. În doze mici, te poate ajuta să să faci față  cu brio situațiilor în care te afli sub presiune și să te motiveze să dai tot ceea ce ai tu mai bun. Dar când te afli constant pe fugă, mintea și corpul tău au de plătit prețul stilului tău de viață.

Poți să te protejezi recunoscând semnele și simptomele stresului și făcând pași pentru a reduce efectele dăunătoare asupra organismului tău.

Managementul stresului începe prin identificarea surselor stresului în viața ta. Asta nu este la fel de ușor pe cât pare. Sursele tale de stres nu sunt mereu evidente și nu este atât de ușor să depășești gândurile care îți provoacă stresul, sentimentele  și comportamentele. Sigur, probabil știi că mai mereu ești îngrijorat cu deadline-urile pe care le ai, dar poate mai degrabă problema este felul în care îți organizezi tu timpul, decât cerințele actualului job.

Sursele de stres

sursele de stres

Că să identifici adevăratele surse de stres, observă-ți atent obiceiurile, atitudinile și scuzele:

  • Identifici stresul ca fiind temporar și-ți spui “Momentan am un milion de lucruri pe care trebuie să le fac acum” chiar dacă nu îți amintești când ți-ai luat ultima dată o pauză
  • Definești stresul că fiind o parte integrală din munca și viața ta de acasă și mereu te gândești că lucrurile mereu sunt nebunești pe aici sau ca parte a personalității tale  
  • Dai vina pe alte persoane sau pe evenimente exterioare care îți provoacă stresul sau vezi asta ca fiind perfect normal și nimic neobișnuit

Este important să înveți să recunoști când nu mai ai control asupra nivelului de stres la care ai ajuns. Cel mai periculos lucru în legătură cu stresul este cât de ușor se poate lipi de tine. Poți să te obișnuiești cu el, începe să ți se pară chiar normal, nu observi cât de mult te afectează, chiar dacă efectele sunt destul de mari.

Semnele și simptomele de suprasolicitare pot avea aproape orice surse. Stresul afectează mintea, corpul și comportamentul în multe forme și fiecare persoană face față stresului în mod diferit.

Când percepi o amenințare, sistemul tău nervos răspunde prin eliminarea unei avalanșe de hormoni de stres, incluzând adrenalina și cortizolul. Acești hormoni îți pregătesc organismul pentru a acționa în situații de urgență.

Inima ta bate mai tare, mușchii sunt încordați, crește presiunea sângelui, respirația devine mai rapidă. Aceste schimbări fizice cresc rezistența și puterea ta, accelerează timpul de reactivitate și îți sporește concentrarea-pregătindu-te fie să lupți, fie să fugi de pericol.

 

Se poate spune că toate situațiile de muncă care implică conjuncturi stresante pot genera implicit conflicte, care, la rândul lor, prin degenerare, produc riscuri crescute de mobbing. Persoanele supuse acțiunilor de mobbing nu pot depăși această situație fără sprijin și consiliere.

Sindromul cuprinde tulburări psihice și psihosomatice: depresie, irascibilitate, agresivitate, frică, nesiguranță, lipsă de chef, insomnie, tulburări de concentrare, cefalee, dureri de spate sau cervical, tulburări gastrointestinale. Un aspect foarte important al acestui sindrom este riscul suicidal ridicat.

În acest sindrom trebuie să se intervină cât mai devreme posibil, chiar în timpul dezvoltării situației traumatice. Pe lângă soluționarea conflictului se recomandă reintegrarea celui afectat. De asemenea, luarea de măsuri de prevenție a revenirii situației traumatizante este absolut necesară.

Mobbing este acelasi lucru ca bullying

Cuvântul “mobbing” este preferat față de termenul american “bullying” în Europa continentală și în acele situații în care o țintă este selectată și agresată (mobbed) de un grup de oameni, nu de un individ. Cu toate acestea, fiecare grup are un conducător. Dacă acest conducător este un extrovert, va fi evident cine angajează membrii grupului în hărtuirea țintei selectate. În cazul în care conducătorul este un tip introvertit, el sau ea este probabil să fie în fundal constrângând și manipulând membrii grupului în hărtuirea țintei selectate; conducătorii introvertiți sunt mult mai periculoși decât conducătorii extroverți.

Cuvântul de mobbing (hărțuire) este folosit pentru a descrie un tipar repetat de comportament negativ intruziv împotriva uneia sau mai multor ținte și cuprinde critică absurdă, refuzul de a prețui și recunoaște calitătile unei persoane, subminarea, discreditarea și o serie de alte comportamente. Acest lucru se poate întâmpla atât în mediu profesional, de muncă, dar și la scoală.

Efectele pe care le poate implica sindromul de mobbing sunt de trei feluri.

Efecte psihofizice

Efectele psihofizice ale mobbing-ului

Efectele psihofizice ale sindromului mobbing sunt:

  • anxietate
  • sindrom posttraumatic de stres (PTSD)
  • scăderea satisfacției, a performanței și a randamentului
  • alienare socioprofesionala
  • pensionare prematură pe motive medicale
  • tulburări comportamentale
  • pierderea motivației pentru activitate
  • alterarea capacității de alterare, a stimei de sine  

Efecte la locul de muncă/școală

Efectele mobbing-ului la locul de munca si scoala

Printre cele mai comune efecte la locul de muncă sau la școală s-au făcut cunoscute:

  • degradarea relațiilor profesionale între colegi sau colaboratori
  • afectarea/degradarea calității comunicării la locul de muncă
  • lipsa implicării și susținerii autentice reciproce
  • absenteism
  • fluctuații de personal
  • concedii medicale frecvente
  • destructurare, asinergie

Efecte la nivel social

Efectele mobbing-ului la nivel social

  • alterarea capacității individului de a menține și desfășura relații normale/firești cu familia, grupul social, instituțiile sociale
  • apariția costurilor suplimentare precum șomajul, programele de recuperare psiho-socio-profesională etc.

Interesant din acest punct de vedere este demersul de cercetare întreprins de economistul suedez Johanson. Acesta a conceput o metodologie de a calcula costurile cauzate de mobbing, arătând că ar fi mult mai profitabil pentru întreprindere să ofere angajaților programe de reabilitare și să reorganizeze mediul de muncă decât să treacă cu vederea peste starea de conflict.  

Ce putem face să tratăm trauma psihică?

Soluționarea conflictului și tratarea celui afectat sunt primele măsuri care trebuie luate de îndată ce a apărut sindromul de mobbing. Prevenirea revenirii situației traumatizante este de asemenea importantă în tratarea persoanelor care suferă de acest sindrom.

Pe lângă toate acestea, trebuie consultat un medic specialist, care să prescrie pacientului un tratament medicamentos, ce trebuie să țină cont de simptomatologie și gravitatea sindromului.

Din cauza problemelor de sănătate pe care le poate cauza sedentarismul (obezitate, diabet, tensiune arterială, afecțiuni ale articulațiilor sau probleme cardiace), acesta este la un pas de a fi încadrat în categoria problemelor medicale. Lipsa de activitate este cunoscută ca fiind responsabilă de cele mai multe probleme de sănătate pentru toți oamenii, nu numai pentru cei supraponderali.

Printre neplăcerile de care este responsabilă se număra și deteriorarea condiției fizice care produce schimbări metabolice și structurale cum ar fi atrofierea mușchilor și a oaselor, creșterea excesivă a ritmului cardiac în timpul exercițiilor fizice, micșorarea volumului de sânge din corp și scăderea capacității de efort.

Iar un nou studiu arată că statul prea mult la calculator sau în fața televizorului prezintă un risc mare de depresie. Bazându-se pe zeci de studii care acoperă sute de mii de participanți, cercetătorii chinezi au descoperit că sedentarismul este legat de o probabilitate de 25% mai mare de a fi deprimat în comparație cu persoanele care sunt active.

Long Zhai, Qingdau University Medical College din Shangong, și coautorii săi sugerează că efortul și activitatea fizică ar fi o rețetă bună pentru prevenirea depresiei. Zhai și echipa lui au combinat și reanalizat rezultatele pentru un total de 193,166 de participanți din 24 de studii publicate anterior, care au analizat comportamentul sedentar și riscul depresiei. Două studii au fost efectuate în Australia, patru în Asia, șapte în America și 11 în Europa.

Studiul de caz a observat diferențe în funcție de tipul de inactivitate preferat de oameni. Cei cu comportament sedentar cel mai frecvent au fost preferat să stea în fața TV-ului și s-a descoperit că sunt mai susceptibili episodului depresiv cu 13% mai mult, în timp ce cei care și-au petrecut timpul sedentar folosind calculatorul sau internetul, au avut un risc de depresie cu 22% mai mare.

Un ciclu vicios

Sedentarismul creaza un ciclu vicios

Explicația pentru acest fenomen este simplă – atunci când oamenii își ies din formă au tendința să se apuce iar de sport, dar din cauza efortului prea mare pe care trebuie să-l facă și faptului că obosesc prea repede sunt înclinați să renunțe ușor. Astfel, starea indivizilor intră într-un declin lin și continuu. Odată cu încadrarea inactivității fizice în rândul problemelor medicale, atât medicii cât și pacienții ar deveni conștienți de importanța exercițiilor fizice, și astfel ar putea fi luate oficial măsuri de sănătate publică (asemănătoare celor legate de problema fumatului sau consumului de alcool la volan).

Dr. Michael Joyner, fiziolog în cadrul Clinicii Mayo concluzionează – “Cred că inactivitatea fizică este principală cauză a apariției multor probleme pe care le avem. Dacă am privi acest fenomen drept o problemă medicală în sine, așa cum s-a întâmplat în cazul dependenței, și i-am trata pe oameni, am putea lua măsuri pentru sănătatea publică”.

Go Top