×

Indiferent că stresul este cauzat de traficul de la orele de vârf, de volumul mare de lucru, de clienții dificili sau de știrile neplăcute, cu toții îl experimentăm cel puțin o dată pe zi. Problema apare acolo unde nu este controlat sub nici o formă. În felul acesta ne afectează productivitatea și sănătatea.

Tocmai de aceea, un jurnal al momentelor stresante poate fi de folos. El ne ajută să înțelegem mai bine cauzele stresului și, de asemenea, ne oferă o introspecție în ceea ce privește modul în care reacționăm la stres. În felul acesta înregistrezi momente asupra cărora poți să revii pentru a le analiza.

Astfel, jurnalul te ajută să înțelegi cauzele stresului resimțit în anumite momente, nivelul de presiune la care funcționezi cel mai bine și felul în care ai putea gestiona stresul.

Cum folosești jurnalul?

Cum folosesti jurnalul ca sa tii stresul sub control

Un jurnal al momentelor stresante nu este foarte diferit de un jurnal normal. Poate avea orice format, important este să-ți fie ușor de folosit și completat. Spre deosebire de un jurnal normal, unde de obicei se scrie la sfârșitul zile, într-un jurnal de stres este indicat să scrii mai des, dacă este cazul chiar de mai multe ori pe durata unei zile.

Este foarte important să completezi jurnalul în mod constant. Pentru fiecare moment de stres adăugat în jurnal notează: data și ora (de vreme ce vei introduce mai multe situații pe durata unei zile, pentru rezultate optime este bine să evidențiem și ora, astfel încât să putem separa stresul generat de o zi de lucru normală, de alte surse externe), evenimentul în sine, felul în care te simți, gradul de eficiență cu care lucrezi în acel moment, ce a provocat momentul stresant. Poți nota și simptomele pe care le ai (de exemplu, furie, dureri de cap, puls mărit, palme transpirate etc.), cum îți propui să gestionezi situația.

Analiza datelor

Analizeaza-ti perioadele stresante

În primul rând, vezi care sunt factorii de stres care se repetă și care au fost cei care ți-au cauzat cele mai multe neplăceri. Pasul următor presupune observarea modalităților în care ai rezolvat problema stresantă.

Apoi, încearcă să găsești modalități de a schimba în bine aceste situații care ți-au provocat un nivel ridicat de stres. Iar, în final, vezi în ce măsură ți-au afectat acești factori de stres dispoziția și eficiența.

După ce ți-ai analizat jurnalul ar trebui să ști care sunt cele mai importante și mai frecvente surse de stres din viața ta. În felul acesta le vei putea gestiona mai bine, pentru că vei ști la ce să te aștepți.

Stresul nu este întotdeauna rău. În doze mici, te poate ajuta să funcționezi în timpul momentele de presiune și să te motiveze să iei cele mai bune decizii, bazate pe raționament. Dar când ești, în mod constant sub presiune, și întotdeauna la capătul puterilor, mintea și corpul suportă consecințele.

Când ești stresat corpul tău acționează ca și cum ai fi în pericol. În consecință, produce hormoni care accelerează bătăile inimii, te face să respiri mai repede și îți dă energie sporită pentru a înfrunta situația. Tot acest proces se numește fight or flight (luptă sau fugi).

Dacă te simți frecventat de sentimentele de îngrijorare fără rost, din cele mai mici motive, copleșit și epuizat emoțional, e timpul să iei o pauză. Ca să te protejezi mai bine și să îmbunătățești calitatea vieții încearcă să înveți să recunoști semnele și simptomele stresului cronic.

Cum combatem stresul?

Stresul si factorii stresanti

Anumiți factori de stres sunt normali și chiar necesari. Stresul  îți dă acel impuls de care ai nevoie atunci când ai mult de lucru sau când trebuie să reacționezi repede. De exemplu, te poate ajuta să câștigi o cursă sau să termini o sarcină dificilă la timp.

Însă, dacă stresul devine o constantă în viața ta, poate avea efecte negative. În timp, produce dureri de cap, de spate, ne tulbură somnul și provoacă afecțiuni digestive. Mai mult, îți slăbește sistemul imunitar, lăsându-te vulnerabil în fața bolilor.

Pentru a ține stresul sub control este esențial să afli care sunt factorii declanșatori. Gândește-te la toate evenimentele care s-au petrecut în ultimele 6 luni în viața ta.  

Evenimentele petrecute la muncă

Evenimentele petrecute la munca pot fi stresante

Se au în vedere în primul rând schimbările implementate în această perioadă (schimbarea sarcinilor, schimbarea programului și a condițiilor de muncă sau efectuarea unui curs de perfecționare la locul de muncă).

Apoi, responsabilitățile pot fi, de asemenea, factori de stres care trebuie luați în calcul atunci când încerci să stabilești un nivel al stresului. Dacă există probleme la muncă cu șeful, colegii, subalternii, reajustări majore ale businessului, te poți gândi și la aceștia ca fiind posibili factori de stres.

În ceea ce privește statutul profesional gândește-te dacă în ultimele luni ai avut parte de o promovare, un transfer, o retrogradare, pensionare, relocare sau ai fost concediat.

Schimbările produse la nivel familial

Schimbarile la nivel familial pot fi stresante

Dacă ți-ai schimbat reședința toată agitația presupus de mutare se poate să îți fi cauzat un nivel destul de ridicat de stres. Gradul de stres diferă și în funcție de locul în care te-ai mutat (același oraș, un alt oraș sau altă țara).

La nivel familial pot să apară schimbări majore ale condițiilor de locuit, schimbări în ceea ce privește timpul petrecut cu membrii familiei sau schimbări majore de comportament ale unui membru din familie ori probleme de sănătate.

Mariajul constituie un alt punct de luat în calcul pentru stabilirea factorilor de stres. Te-ai căsătorit recent, ai divorțat, te-ai despărțit recent de partenerul de viață din cauza problemelor de muncă sau din cauza problemelor personale?

Sarcina, nașterea, adopția, copilul pleacă de acasă pentru a merge la facultate sau își începe viața pe cont propriu. Toate aceste elemente pot, la un moment dat, să ne tensioneze viața. Problemele cu rudele, divorțul părinților sau mutarea unor rude la tine sunt alte probleme stresante care merită trecute pe hârtie dacă vrei să îți contabilizezi factorii de stres.

Dispariția cuiva drag este cel mai mare factor de stres pentru individ. Fie că este vorba de moartea partenerului, a unui părinte, a unui copil, a unui frate, fie că este vorba de un avort, toate aceste momente ne pun mintea și organismul în mare dificultate.

Viața personală și socială

Viata personala, sociala si stresul

Chiar dacă aparent vacanța este privită ca un moment de relaxare, pentru unii dintre noi se poate transforma într-un factor de stres.  Apoi, accidentele, deciziile majore privind viitorul apropiat sau realizările majore pot ridica nivelul de stres resimțit.

Relațiile, fie ele de prietenie, fie de cuplu ne pot produce stres. Începutul sau sfârșitul unei relații, problemele în cuplu, logodna, dificultățile apărute în viața sexuală sau dezamăgirile ne afectează confortul psihic.

Stresul financiar apare frecvent, iar pierderea slujbei, avarierea unei proprietăți, ipoteca sau împrumutul își pun accentul pe sănătatea noastră mintală.

Stresante sunt și problemele de sănătate: bolile sau leziunile care te țin la pat sau în spital, tratamentele dentare de amploare, schimbările majore în obiceiurile alimentare, schimbările majore în obiceiurile de dormit, schimbările majore în programul de recreere.

Astfel că, atât evenimentele fericite, cât și cele negative ne provoacă un anume nivel de stres. Important este să identificăm sursele de stres și să încercam să le diminuăm.

Încrederea în sine înseamnă aprecierea și valorizarea propriei persoane. Este o atitudine care le permite indivizilor să aibă o opinie pozitivă și în același timp realistă despre ei înșiși. Individul este încrezător în forțele proprii, se simte stăpân pe viață lui și obține ceea ce își propune. Chiar și atunci când așteptările lui nu sunt îndeplinite, ele continuă să fie pozitive.

Încrederea în tine este adesea legată de stima și de valoarea de sine. Este acea credință în forțele proprii determinată de îndeplinirea realizărilor pe plan personal și profesional. Încrederea în tine însuți înseamnă, de asemenea, să ai încredere că orice situație cu care te confrunți, o să fie rezolvată, de tine, într-un mod pozitiv – nu neapărat avantajos.

Dar, adesea, unii dintre noi au tendința de a crede că nu sunt capabili să-și îndeplinească visele și dorințele – parte din cauze lipsei de motivație, educație și probleme financiare, discriminare etnică, de gen, sau sexuală, dar și din cauza conflictelor armate sau dezastrelor naturale.

De asemenea, s-ar putea să nu fim motivați din cauza fricii de eșec – creându-se un ciclu vicios, pentru că a fi motivat necesită încredere și stimă de sine.

Cum se dezvoltă încrederea în sine?

Increderea in sine si stima de sine

Există mulți factori care contribuie la dezvoltarea încrederii în sine.

Atitudinea părinților este crucială în ceea ce privește încrederea în sine a copiilor, mai ales când sunt mici. Când părinții oferă acceptare, sentimentele pozitive ale copiilor despre ei înșiși sunt consolidate. În cazul în care unul sau ambii părinți sunt excesiv de critici, exigenți sau dacă, dimpotrivă, sunt prea protectori și descurajează orientarea spre independență, copiii se pot simți incapabili sau inferiori. Astfel, părinții trebuie să încurajeze copilul, să îl accepte și să îl iubească chiar și atunci când greșește, pentru că doar în felul acesta îl poate ajuta să își dezvolte încrederea în sine.

Relația dintre stima de sine scăzută, tulburările mintale și suferința psihică este foarte complexă. Reducerea stimei de sine predispune la tulburarea mintală, care, la rândul său, bate respectul de sine. În unele cazuri, stima de sine scăzută este în sine o caracteristică cardinală a tulburării psihice, ca de exemplu, în depresie sau tulburare de personalitate.

Persoanele cu stima de sine scăzută tind să vadă lumea ca un loc ostil și ca fiind victimă. Ca urmare, ei sunt reticenți să se exprime și să se afirme, ajung să rateze experiențe și oportunități importante pentru dezvoltarea lor personală și profesională și să se simtă neputincioși să schimbe lucrurile. Toate acestea diminuează în continuare stima de sine.

Surprinzător, lipsa de încredere în sine nu este neapărat legată de lipsă unor abilități. În schimb, este adesea rezultatul concentrării asupra unor așteptări nerealiste sau asupra standardelor stabilite de alții, în special de părinți și de societate. Influența prietenilor în conturarea sentimentelor despre sine poate fi la fel de puternică sau mai puternică decât cea a părinților și a societății.

Surprinzător, stresul este benefic pentru că ne determină să ne mobilizăm, astfel încât să facem față provocărilor zilnice. Dar, bineînțeles, acest lucru este valabil pe termen scurt. Atunci când stresul devine o constantă ne afectează serios atât starea fizică, cât și pe cea mentală.

Stresul, este un sentiment pe care oamenii îl au atunci când sunt supraîncărcați și se luptă să facă față cererilor. Aceste cereri pot fi legate de finanțe, de muncă, de relații și de alte situații, dar orice lucru care reprezintă o provocare reală sau percepută sau o amenințare la adresa bunăstării unei persoane poate provoca stres.

Sarcinile de lucru obositoare care au termene limită, nivelul de risc al deciziilor pe care le iei la un moment dat acumulate cu probleme de cuplu sau probleme de sănătate ridică nivelul de stres la cote foarte înalte. În plus, un mediu de lucru ostil sau șefi prea impunători dăunează cu atât mai mult psihicului. În fața acestor factori, organismul trebuie să facă eforturi să se adapteze, însă uneori cedează.

Stresul poate fi un motivator eficient. Acesta poate fi esențial pentru supraviețuire. Mecanismul fight-or-flight (luptă sau fugi) ne ajută să determinăm reacțiile propice când suntem puși față în față cu un pericol.

Cu toate acestea, dacă acest mecanism este declanșat prea ușor sau când există prea mulți factori stresori, acesta poate submina sănătatea mintală și fizică a unei persoane și poate deveni nociv.

Stresul ne schimbă comportamentul

Stresul ne schimba comportamentul

Atunci când suntem stresați, în organism se eliberează o serie de hormoni, printre care și cortizolul, așa-numitul hormon al stresului. Treptat, acesta începe să genereze diverse simptome printre care amețeala, dureri de cap, stări de insomnie sau de irascibilitate, dificultăți de concentrare, ne taie pofta de mâncare și cheful de viață. Azi un pic, mâine un pic, și prin aceste stări se instalează pe neștiute depresia.

În primul rând, stresul afectează starea de sănătate a organismului provocând diverse boli. Cea mai frecventă boală cauzată de stres este cea de inimă. Oamenii stresați sunt mai predispuși să facă atac de cord, iar după un astfel de episod șansele ca persoana respectivă să devină deprimată sunt foarte mari.

Apoi, stresul este principala cauză a cancerului. O astfel de boală traumatizează atât fizic, cât și psihic persoana în cauză. Procedurile dureroase de vindecare, costul foarte ridicat al tratamentelor, incertitudinea vindecării pot conduce foarte ușor către depresie.

Efectele daunatoare ale stresului

Un alt efect al stresului este insomnia. Stresul poate cauza supraexcitarea sistemului nervos, o stare biologică în care oamenilor pur și simplu nu le mai este somn. Sau le este somn, dar nu pot să doarmă. Iar somnul, se știe, este esențial pentru menținerea unei stări mentale bune.   

Adesea, stresul provoacă schimbări vasculare care pot duce la dureri de cap sau migrene. Mai mult, stresul ne tensionează și mușchii, care înrăutățesc durerile de cap.

Prea mult cortizol eliberat în organism va interfera cu abilitățile creierului de concentrare. În timpul perioadelor de stres maxim, hormonul interferează cu neurotransmițătorii, chimicalele pe care celulele creierului le folosesc ca să comunice între ele. De aceea, procesul de a gândi clar poate fi afectat.   

Un stres sever, constant, poate afecta sarcina, poate provoca pierderea acesteia sau poate împiedica o femeie să rămână însărcinată. Mai mult, nivelul ridicat de stres poate afecta dezvoltarea creierului fetusului. În plus, factorii de stres sunt foarte riscanți în astfel de perioade pentru că femeia este extrem de sensibilă la schimbările care se produc cu organismul ei și poate foarte ușor să dezvolte o depresie, fie înainte, fie după naștere.

Go Top