×

Sindromul burnout poate avea în timp efecte negative majore dacă nu este tratat. Însă, prin diverse tehnici de prevenire, epuizarea psihică, care conduce la burnout, poate fi oprită dacă se iau măsuri încă de la primele manifestări.

Dacă ai ajuns la burnout, înseamnă că ai atins o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică cauzată de un stres excesiv. La ce trebuie să te aștepți, pe termen lung, dacă nu este abordat tratamentul corespunzător? Principalele manifestări sunt lipsa (constantă) de energie și motivație, absența productivității și apariția sentimentului de neajutorare și resemnare.

Fiecare dintre noi poate avea zile mai bune sau mai rele, zile în care este stresat mai mult sau mai puțin. Nu trebuie însă confundat stresul cu burnout-ul. Stresul provine de la prea multe presiuni și tensiuni, dar îți lasă mintea limpede, încât să poți realiza că te vei simți la loc bine dacă readuci situația sub control.   

Burnout-ul, însă, implică sentimente de supraîncărcare, subestimare, gol interior și chiar senzația că viața nu are sens. Acest sindrom produce o lipsă mare de încredere în sine și motivație, care de multe ori nici nu este conștientizată. Totuși, burnout-ul poate fi prevenit și tratat.   

Munca, principala cauză a burnout-ului

Principala cauza a sindromului burnout este munca

Un studiu realizat de Maslach, pe 751 de angajați, arată că 39% dintre aceștia aveau simptome de burnout în mod curent, iar 75% dintre ei au resimțit burnout-ul măcar într-un moment din cariera lor.  

Burnout-ul organizațional, așa cum este supranumit, are ca surse de stres orele prelungite de muncă, competiția între colegi, grija asupra clienților și supravegherea din partea șefului. Există, în plus, și alți factori de stres care conduc la epuizarea totală, cum ar fi cerințele neclare sau exigente la locul de muncă, activitățile monotone sau munca sub presiune.

Primul pas în prevenirea sau combaterea unor astfel de situații este să încetezi din a face lucrurile care te stresează sau care nu îți conferă liniște și echilibru, chiar dacă o astfel de decizie ar însemna schimbarea locului de muncă sau al carierei. Totuși, dacă nu ești pregătit pentru o schimbare radicală, poți încerca să înfrunți situația prin discuții clarificatoare cu șeful tău – să știi exact ce implică activitățile tale și dacă pot fi schimbate.  

Dacă te simți suprasolicitat în ultima vreme, e recomandat să îți iei câteva zile de concediu în care să te relaxezi și să îți pui gândurile în ordine.

De la stres la relaxare

De la stres la relaxare

Deși un recent studiu olandez, publicat în Psychological Reports, arată că 40% dintre cazurile de burnout sesizate la cabinetele de medicină de familie au fost severe, în general acest sindrom este tratabil prin diverse tehnici de relaxare.  

Trebuie să îți creezi întâi un stil de viață sănătos, începând de la programul de somn până la cel de masă, să mănânci sănătos și să faci exerciții fizice. Astfel, vei avea energie și rezistență pentru a face față diverselor situații stresante din timpul zilei.  

Următorul pas este să îți setezi anumite limite și să înveți să spui „nu” atunci când ceva nu te încântă. Așa eviți stresul și disconfortul creat de situațiile neplăcute.

Trebuie să îți schimbi obiceiurile nesănătoase și producătoare de stres cu unele bazate pe flexibilitate, proactivitate, atenție și grija față de persoana ta. În momentul în care vei îndeplini aceste calități, vei știi că ai învins burnout-ul.

Neluarea în seamă a burnout-ului poate conduce cu pași rapizi spre episoade depresive. Cumularea supărărilor și a stresului provocat de muncă pot produce dezechilibre mentale pe care noi nici măcar nu le sesizăm. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm atenție stărilor de burnout și să ne adresăm unui specialist terapeut pentru a le reduce.

Este normal să te simți rănit, vulnerabil sau furios după pierderea locului de muncă. Partea bună e că, în ciuda stresului provocat de situația neplăcută în care te afli, sunt multe lucruri pe care le poți face pentru a trece peste aceasta. Încearcă să ai mai multă grijă de tine, să vorbești cu cei apropiați, să te gândești că această perioadă este o oportunitate de a reflecta asupra viitorului.

Studiile arată că depresia și pierderea încrederii în sine afectează sănătatea și stabilitatea emoțională, interferând cu găsirea unui nou loc de muncă. Aceste evenimente au dus la o înlănțuire de probleme și dezavantaje care au redus șansele de viață ale persoanelor vulnerabile.  

Este recomandat să consulți un terapeut. Acesta îți poate sugera metode de gestionare a stresului sau un tratament care să te ajute să treci peste această perioadă. 

Efectul asupra stării tale emoționale

Stresul poate avea un efect asupra starii emotionale

Există un anumit ciclu prin care trec majoritatea oamenilor-negare, furie, frustrare și, în final, acceptare. Chiar dacă știai că este posibil să îți pierzi locul de muncă, aflarea veștii te-a șocat. O să ai nevoie de timp să asimilezi informația. Probabil te simți furios pe tine, pe angajator sau chiar pe cei dragi. Asemenea sentimente sunt normale într-o situație neplăcută.

Pierderea slujbei nu este o rușine

Pierderea slujbei nu este o rusine

Nu-i subestima pe cei apropiați, ei te pot înțelege. Spune-le de concediere și de felul în care te simți. Nu știi niciodată de unde apar oportunități și, în plus, te vei bucura de sprijinul lor. Cuvintele de încurajare sunt un foarte bun imbold în această perioadă dificilă.  

O altă persoană care te poate ajuta este terapeutul. Acesta poate să fie cel mai bun aliat în procesul de vindecare și, pe viitor, de prevenire a unei eventuale depresii provocate de stres.

Odată ce ajungi la un echilibru emoțional este timpul să mergi mai departe. În primul rând trebuie să îți răspunzi unor întrebări. Vrei să lucrezi în același domeniu? Este posibilă schimbarea carierei? Poate e timpul să dobândești noi abilități pentru a face posibil acest lucru. Acordă-ți timp pentru a face schimbări. Încearcă o altă carieră sau un alt domeniu, învață lucruri noi sau perfecționează ceea ce deja știi să faci.

Apelează la ajutor specializat

Apeleaza la ajutor specialiat cand te lupti cu stresul

Este normal să te simți speriat, anxios sau depresiv – o perioadă scurtă. Dacă, în schimb, te simți foarte abătut iar starea ta nu se îmbunătățește în timp, sau dacă te simți obosit și nervos tot timpul, mergi la specialist terapeut. Șomajul poate duce la probleme în familie, dar toate acestea pot fi prevenite dacă acționezi din timp și recurgi la ajutor profesional.

Astfel, specialistul va pune accentul pe situația actuală, pentru a stabili un acord între trăirile interioare și acțiunile tale. Psihoterapia, în combinație cu tratamentul prescris te va ajuta să îți menții sau să îți recapeți starea de sănătate mintală.

Gândirea pozitivă este înainte de toate o atitudine. Un mod de a privi lucrurile, astfel încât să aștepți rezultatul pozitiv din orice situație. Gândirea negativă este exact opusul, și de cele mai multe ori atrage evenimente negative. Atât gândirea pozitivă cât și cea negativă fac parte din stările psihologice normale ale unei persoane.  

Publicația Psychology Today subliniază faptul că avem undeva la 25,000 și până la 50,000 de gânduri în fiecare zi – iar natura acestor gânduri conturează perspectiva asupra vieții, precum și starea de dispoziție. Atunci când gândurile sunt în mare parte negative, sunt șanse să suferi depresie. Gândurile pozitive te pot ține fericit, dar în cele din urmă ar putea fi nerealiste.

Ambele tipuri de gândire sunt importante pentru o minte sănătoasă, dar folosirea lor într-un mod cât mai corect este partea cea mai importantă.

Gândirea pozitivă ne ajută să ne concentrăm

gandirea pozitiva ne ajuta sa ne concentram

Gândirea pozitivă se caracterizează prin raționalitate, orientare către activ, constructiv, pe direcția depășirii dificultăților, în timp ce gândirea negativă se caracterizează prin pasivism și neîncredere. Pentru că gândirea pozitivă să fie cu adevărat pozitivă, trebuie să fie cât mai apropiată de realitate.

Persoanele care gândesc pozitiv au o imagine de sine bine conturată, își cunosc și își evaluează corect atât calitățile cât și defectele. Persoanele pozitive au capacitatea de a-și stabili scopurile astfel încât acestea să fie atinse și în același timp cred în forțele lor de realizare, de aceea obțin performanță.  

Gândirea pozitivă le asigură acestor persoane sănătatea fizică și psihică, eliminând eventuale trăsături nevrotice. Mai mult, confortul psihic le permite să facă față efortului fizic și psihic, să reziste la factorii stresori.   

Gândirea negativă atrage eșecul

Gandirea negativa atrage esecul

Persoanele cu o gândire negativă sunt anxioase, nefericite, îngrijorate, intră permanent în conflict cu sine și cu alții. Ei tind să nu își fixeze anumite scopuri pentru că le consideră prea mari ca să le poată realiza, nu au încredere în forțele lor. Tind să anticipeze eșecul și au în permanență sentimente de inferioritate.

Că urmare a acestei gândiri negativiste apar la nivel somatic modificări de tip cardiovascular (palpitații, modificări tensionale), modificări de tract digestiv (ulcer gastric și duodenal, gastrită), modificări ale sistemului imunitar (vulnerabilitate la răceli și gripe), modificări ale aparatului urinar (incontinență urinară), modificări ale circulației vertebrobazilare (amețeli, zgomote în urechi).

De asemenea, pot să apară și modificări de natură psihosomatică induse de gândirea negativă, precum oboseală cronică, durere nejustificată, teamă de sufocare, anxietate, colită sau hiperventilație.

Așadar, gândirea negativă definește pesimismul, iar gândirea pozitivă definește optimismul. Tocmai de aceea, pentru un pesimist, există întotdeauna ceva pentru care să își facă griji. Nimic nu este niciodată destul de corect, evenimentele negative se țin lanț. În timp ce o persoană optimistă recunoaște circumstanțele negative, dar alege să fie pozitivă în fața lor și caută soluții de îmbunătățire.

Un studiu efectuat în cursul acestui an confirmă teoria specialiștilor conform căreia stresul a devenit deja parte din viața cotidiană a tuturor. Tocmai de aceea, se încearcă identificarea tipurilor de stres, a factorilor stresori și posibile modalități de a combate stresul.

Dr. Karl Albrecht, este un pionier în dezvoltarea strategiilor de reducere a stresului pentru oamenii de afaceri. El a definit, în cartea sa din 1979 “Stresul și managerul”, patru tipuri comune de stres.

Stresul cauzat de lipsa de timp

Stresul cauzat de lipsa de timp

Foarte frecvent stresul apare atunci când ne facem griji cu privire la timp, mai precis de lipsa acestuia. Te îngrijorezi pentru mulțimea de lucruri pe care trebuie să le faci și pentru posibilul eșec. În aceste situații te poți simții ca prins într-o capcană, nefericit sau lipsit de speranță.

Cele mai comune exemple de stres provocat de timp sunt grijile pe care ni le dau deadline-urile sau întârzierile la întâlniri importante.   

Este foarte important să înveți cum să manageriezi acest stres, mai ales dacă vrei să lucrezi productiv într-o organizație. În primul rând, învață abilități de a manageria timpul: folosește liste cu ceea ce ai de făcut sau dacă trebuie să gestionezi mai multe proiecte fă-ți planuri de acțiune.

Apoi, ai grijă să îți acorzi suficient timp pentru lucrurile importante. Aceste priorități sunt în general cele care te vor ajuta să îți atingi obiectivele.   

Stresul anticipativ

Stresul anticipativ

Stresul anticipativ este acel tip de stres pe care îl experimentezi atunci când îți faci griji cu privire la viitor. Uneori acest tip de stres poate fi centrat pe un eveniment care urmează să aibă loc, o eventuală prezentare pe care o vei susține.

Cea mai eficientă tehnică de a combate acest tip de stres este vizualizarea pozitivă, ceea ce înseamnă că îți imaginezi că evenimentul va decurge bine, pornești la drum cu gânduri pozitive.

Cercetările arată că mintea nu poate face diferența, la nivel neurologic, între o situație pe care ai vizualizat-o în mod repetat pozitiv de una care se întâmplă realmente.

În plus, este mai bine să te concentrezi pe ceea ce se întâmplă în prezent, de cât să faci presupoziții pentru viitor. Și foarte important este să înveți să învingi teama de a da greși.  

Stresul situațional

Stresul situational

Stresul situațional apare atunci când te afli într-o împrejurare înfricoșătoare, pe care nu o poți controla. Cel mai concret exemplu este o situație de urgență.

Conflictele, la rândul lor, reprezintă o mare sursă de stres situațional, la fel ca și deciziile importante pe care trebuie să le iei pe moment.   

Stresul de întâlniri

Stresul de intalniri

Acest tip de stres apare atunci când trebuie să interacționezi cu o anume persoană sau cu un grup de persoane, pe care nu îi placi sau pe care îi consideri imprevizibili. Acest tip de stres poate să apară și dacă funcția ta presupune o interacțiune permanentă cu clienți.

Go Top