×

Depresia este frecvent întâlnită în rândul oamenilor cu afecțiuni medicale. Depresia ce se asociază și cu alte patologii (boli) este legată cu un risc de morbiditate și mortalitate crescut. Din motive medicale, se înregistrează o slabă complianță la tratament, înrăutățirea simptomelor somatice și adesea, o scădere a statutului funcțional – persoana respectivă nu mai funcționează normal în familie sau la serviciu.

60% dintre persoanele cu depresie majoră suferă de asemenea și de simptome ale anxietății. De asemenea, dezvoltarea unui episod depresiv este de 9 ori mai mare la pacienții cu anxietate decât la restul pacienților – 90% dintre persoanele cu depresie majoră suferă de asemenea și de tulburări ale somnului.

Pacienții cu depresie sunt supuși unui risc de 1.8 ori mai mare de a dezvolta o afecțiune medicală în decursul unui an de la diagnosticarea tulburării depresive. Spre exemplu, un pacient care suferă de depresie și prezintă o angină instabilă, are un risc de deces de trei ori mai mare decât un pacient care nu suferă de depresie.

Principalele afecțiuni somatice asociate cu depresia sunt:

  • Neurologice (epilepsie, accident cerebral, scleroză multiplă, Alzheimer, Parkinson)
  • Endocrine (diabet, hipotiroidism)
  • Cardiovasculare
  • Neoplasm
  • HIV
  • Obezitate

Cele mai întâlnite tipuri de anxietate

tipuri de anxietate

Agorafobia – simptome de anxietate și panică, asociate cu locuri și situații în care evadarea poate să fie dificilă (mulțime de oameni, locuri publice, călătoritul singur departe de casă); acest lucru duce la evitarea zonelor care provoacă panică.

Tulburări de panică / atac de panică – atacuri de panică recurente, fără a avea o cauză reală. Perioadă de teamă intensă, caracterizată printr-o constelație de simptome (palpitații, transpirație, tremor, dificultate în a respira), care se dezvoltă rapid, atinge apogeul intensității în aproximativ 10 minute și nu durează mai mult de 20-30 de minute. Atacurile de panică apar fără a fi legate de o cauza reală.

Tulburare obsesiv compulsivă – o afecțiune cronică, adesea asociată cu anxietatea și depresia; este caracterizată prin obsesii și/sau constrângere (cu scopul neutralizării anxietății). Această tulburare obsesiv compulsivă intervine în viața socială a individului și nu este necesar legată de o altă afecțiune psihiatrică. La un anumit moment, persoana afectată de această tulburare va recunoaște simptomele ca fiind excesive.  Putem da ca exemplu:

  • nevoia unei persoane de a verifica de mai multe ori dacă o ușă este închisă corect; nevoia unei persoane de a se spăla pe mâini de 100 de ori pe zi.

Tulburări post-traumatice de stres – neplăceri psihologice care apar după un eveniment traumatizant, caracterizat prin retrăirea, involuntară, a unor elemente ale evenimentului.

Tulburarea generală anxioasă – această tulburare este caracterizată prin “grija excesivă” combinată cu simptome de tensiune fizică și psihică. Tulburarea de panică este diferită de tulburarea generală anxioasa prin faptul că prima este intermitentă și de o mult mai mare intensitate.

Implicații clinice

Implicatii clinice ale anxieatii

Abuzul comorbid de substanțe este prezent în foarte multe dintre cazurile de depresie. Între 30 – 60% dintre pacienți cu abuz/dependență de substanțe au tulburări de dispoziție și de anxietate. De asemenea, aproximativ 1 din 3 oameni cu tulburări de dispoziție au raportat și un abuz de substanțe în istoricul lor medical.

Înfometarea duce la simptome ale depresiei, în timp ce tulburarea depresivă exacerbează tulburările de alimentație.

În cazul persoanelor care abuzează de substanțe diagnosticarea este mult mai dificilă, răspunsul la tratament este scăzut, iar riscul de cronicizare este crescut. De asemenea există și un risc de suicid, o scădere a complianței și o alterare a planului medicamentos.

Putem nota

  • Creșterea severității simptomelor, o incidență crescută de suicid
  • O scădere a răspunsului la tratament, cronicizare

Studiile au arătat că peste 50% dintre adulți se confruntă cu o teamă specifică, iar situațiile care apar sunt resimțite ca greu de evitat sau suportat. Acest efort foarte mare poate duce spre anxietate, subiectul având nevoie de prezența și confortul unei alte persoane.

Agorafobia

Agorafobia este anxietatea legată de locuri sau situații din care scăparea/ieșirea poate fi dificilă sau în care ajutorul nu este la îndemână în cazul în care subiectul ar avea un atac de panică. Putem numi situații în care subiectul se poate regăsi: este singur în afară casei, într-o mulțime, la rând, pe un pod, într-un mijloc de transport.  

În cazul agorafobiei, procentul când vine vorba de repartiția sexului se înclină masiv în favoarea femeilor – 80% .

Fobia simplă

Fobia simpla

Este frica marcată și persistentă, excesivă și nerezonabilă, declanșată de prezența sau anticiparea unei situații. Această expunere la stimulul fobic determină un răspuns imediat de anxietate (atac de panică). Persoana în cauză recunoaște că teama este excesivă și nerezonabilă, dar situația fobica este evitată sau suportată cu greu.

Fobiile simple apar în copilărie, dar nu se știe exact cauza lor. Unii specialiști spun că se transmit genetic, se moștenesc de la strămoși și sunt perpetuate din generație în generație, iar alții punctează faptul că acestea sunt dobândite prin condiționare.  

Tipuri de fobie simplă

  • animal – păianjeni, șerpi, insecte
  • de mediu – înăltimi, furtuni, apă
  • sânge/injecție – formă frecvent familială
  • situațională – avion, lift, spații închise   

….plus altele.

Fobia socială

Fobia sociala

Fobia socială este cea mai frecventă formă de anxietate. Aceasta își face marcată prezența în adolescență sau la începutul vârstei de adult, întâlnindu-se la 7%-12% dintre oameni.

Fobia socială este frica marcată și persistentă de situații sociale în care subiectul vine în contact cu persoane necunoscute sau este supus unei posibile observații (critici). Persoana în cauza se teme că va acționa într-un mod care va fi umilitor sau jenant.

Această expunere socială provoacă anxietate (atac de panică). Chit că persoană respectivă recunoaște că frica este excesivă și nerezonabilă, situațiile sunt greu de evitat sau suportat.  

Cum scăpăm de fobii?

Cum scapam de fobii

Această frică puternică poate lua controlul asupra vieții unui om și poate să înceapă să ia decizii dacă este lăsată să-și facă de cap. Un prim pas în drumul spre vindecare este realizarea faptului că definiția în sine a fobiei pune în vedere un lucru foarte important – este o teamă irațională și exagerată.

Fobia are putere doar atunci când i se permite să aibă putere.

Soluția propusă de specialiști este desensibilizarea – expunerea progresivă la situațiile care induc teamă și frică cu scopul ca pacientul să conștientizeze, de fapt, că evenimentele care se produc nu sunt periculoase și pot fi menajate.

Ajutorul specializat nu este exclus și persoana care cere ajutor nu trebuie să fie stigmatizată. Este perfect normal să ceri ajutor când treci printr-o perioadă mai grea. Cum te duci la doctor ca ți-ai rupt piciorul, așa te duci și la terapeut să te ajute să te vindeci.

Go Top