Conform Asociației Române de Psihiatrie, rata de suicid în rândul adolescenților români este cu mult peste media europeană – la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, frecvența cazurilor de suicid este cu 50% peste media europeană, iar la adulții cu vârsta între 50 și 54 de ani este cu 21% mai mare.  

În topul afecțiunilor care produc o dizabilitate avem depresia majoră. Sunt unele studii care arată că anxietatea și depresia pot ascunde anumite probleme medicale – și viceversa.

De obicei, nu se pune diagnosticul de depresie până când nu este prea târziu-i.e. există tentativă de suicid.

Rata de suicid crește în rândul tinerilor

Rata de suicid creste in randul tinerilor

În România, să vorbești despre tulburările mintale sau ideația suicidară este tabu-sau, pur și simplu nu se consideră ca fiind subiecte suficient de importante. Dar lupta pentru conștientizarea problemelor și educarea populației în materie de psihoterapie și afecțiuni mintale se duce și în țările pe care le considerăm dezvoltate.

În 2010, în SUA, Will Trautwein în vârstă de 15 ani s-a sinucis, gest care i-a șocat familia și prietenii. Will era un tânăr foarte activ la școală și avea note bune. Era într-o echipă de lacrosse, cânta la pian și chitară și avea mulți prieteni. Părinții și cei din jur au spus că Will părea fericit și că depresia, bolile mintale sau suicidul, nu au fost niciodată aduse în discuție.

Will își crease o mască socială perfectă ca cei din jur să nu-și dea seama prin ce trece cu adevărat – iar Will nu este singurul caz.

Conform Our World in Data, precum și altor surse guvernamentale și independente (guvernul SUA și Organizația Mondială a Sănătății), frecvența de suicid la tineri crește. La nivel național pentru SUA, între anii 1999 și 2014, în grupul de tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani, frecvența cazurilor de suicid a crescut de la 23 la 200% – cu un trend ascendent sporit începând cu 2006.   

Episoade depresive în adolescență

Episoade depresive in adolescenta

Doctorul Richard McKeon, Phd, șef al ramurii de prevenire a sinuciderilor din cadrul Diviziei de Prevenire, Stres Traumatic și Programe Speciale la Administrația Serviciilor de Abuz de Substanțe și de Sănătate Mintală din SUA, spune că a crescut apariția episoadelor depresive majore la adolescenți, fapt important în construirea ideației suicidare.   

Anumite studii recente au adus în discuție apariția rețelelor sociale și dependența de acestea-cu cât o persoană stă mai mult pe Facebook și Twitter, printre altele, cu atât are o încredere de sine mai scăzută, și un nivel de depresie și anxietate mai mare.  

De ce? Pentru că ținerii sunt la vârstă în care se compară constant cu cei din jur și încearcă să-și găsească identitatea. Pe o rețea socială precum Instagram, unde scopul principal este să arăți tuturor că te plimbi prin toate țările exotice, ai cele mai scumpe și frumoase haine, mașini și gadget-uri, un tânăr poate să fie bulversat complet de ghinionul pe care crede că-l are.   

Pe Facebook vezi doar lucrurile mărețe și realizările prietenilor virtuali – foarte puțini publică poze sau mesaje care vorbesc despre problemele lor personale. Lucru ce duce la iluzia că numai tu ai ghinion, că numai ție nu ți se îndeplinesc visele și dorințele.  

Hărțuirea online aka cyberbullying

Hartuirea online aka cyberbullying

Rețelele sociale sunt platforma perfectă pentru hărțuirea online și batjocura gratuită – când ești în spatele unui monitor, este mult mai ușor să faci altă persoană să se simtă prost pentru că a) nimeni nu va ști cine a scris cu adevărat mesajele jignitoare, și b) nu vezi reacția de rușine și tristețe a persoanei care este supusă la hărțuire.  

În 2013, un tânără canadiană pe nume Rehteah Parsons s-a sinucis după ce poze care arătau cum a fost violată în grup au ajuns pe social media. Iar un tânăr din Texas s-a sinucis în 2016 din cauza hărțuirii online – primea constant mesaje răutăcioase, iar la un moment dat, s-a creat un cont fals de Facebook plin de poze cu el.

Există o presiune enormă pe cei tineri, propagată de Facebook, Snapchat și YouTube și de progresul tehnologic care le-a dat tuturor un smartphone în mână. Dacă faci ceva rușinos, te impedici și cazi într-o baltă, ești refuzat de către o fată, sau ai o zi foarte proastă, sunt șanse ca cineva din jurul tău, de la școală sau din cartier, să surprindă momentul cu telefonul și să-l publice online.  

Care sunt semnele de avertizare?

Care sunt semnele de avertizare

Majoritatea tinerilor (dar și adulților) prezintă mai mult de un semn de avertizare:

  • Vorbește despre faptul că vrea să moară
  • Caută metode să-și pune capăt zilelelor
  • Povestește cum nu mai are speranță sau nu are un țel
  • Se simte ca și cum este prins într-o cușcă sau că simte o durere insuportabilă
  • Vorbește cum se simte ca o povară pentru ceilalți
  • Se observă abuzul de alcool sau droguri
  • Este de obicei foarte anxios sau agitat
  • Doarme prea mult sau prea puțin
  • Se retrage din activități sociale
  • Hobby-urile și proiectele personale nu-l mai pasionează
  • Își schimbă comportamentul destul de des și afișează schimbări extreme de dispoziție

Dacă te recunoști în semnele de mai sus, caută ajutor la un specialist. Iar dacă cunoști pe cineva care corespunde descrierii de mai sus, ajută-l să facă primul pas spre un medic sau un psihoterapeut.

Niciodată nu este prea târziu sau prea devreme pentru a începe procesul de vindecare.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.