Există ideea greșită conform căreia este normal ca bătrânii să se simtă deprimați. Adesea, atunci când depresia se manifestă nu este luată în considerare și este tratată ca o parte normală a procesului de îmbătrânire.

Depresia la bătrâni, nediagnosticată și netratată, cauzează multă suferință atât pentru familie, cât și pentru persoanele în cauză, care altfel ar avea o viață normală. O dată ce diagnosticul de depresie a fost pus, tratamentul pe bază de medicamente și psihoterapia poate ajuta persoana depresivă să se întoarcă la o viață normală.

“La această vârstă, depresia este trecută cu vederea și nediagnosticată. Deși, suntem obișnuiți ca la vârstnici organismul să reacționeze mai puțin prompt în fața agresiunii factorilor patologici, depresia nu este o stare normală a procesului de îmbătrânire”, spune Dr. Anca Talasman, medic primar, psihiatrie.

Consecințele ignorării episodului depresiv

Consecintele ignorarii episodului depresiv la varstnici

În primul rând, depresia crește riscul de deces, prin declanșarea sau agravarea unor afecțiuni, precum cele cardiovasculare, demența sau diabetul. Mai mult, la bolnavii de SIDA, depresia afectează sistemul imunitar, generând complicații ale bolii.

Depresia se consideră a fi principalul factor de risc pentru majoritatea deceselor cauzate de suicid, iar persoanele în vârstă prezintă un risc deosebit de mare de a dezvolta depresie. Din păcate, depresia merge adesea nediagnosticată și netratată la adulții mai în vârstă, iar depresia netratată poate duce la sinucidere.

Depresia vârstnicilor, pe lângă agravarea bolilor prezente,prezintă și un mare risc de suicid atunci când nu este tratată la timp. Sentimentele apăsătoare și stările profunde de tristețe întunecă, pur și simplu, mintea pacientului. Acesta nu mai este capabil să judece limpede și în momentul de maximă tristețe vede ca unică posibilitate de ieșire din situația respectivă suicidul.

În timp ce persoanele în vârstă fac mai puține tentative de sinucidere decât tinerii, aceștia au o rată mai mare de merge până la capătul planului de a se sinucide. De fapt, persoanele de peste 65 de ani reprezintă doar 12% din populație, dar reprezintă 16% din totalul deceselor, potrivit celor mai recente date disponibile.

Suicidul la varstnici

Riscul crește și mai tare în momentul în care pacientul începe să nu se mai alimenteze corespunzător, pe motiv că nu are poftă de mâncare. Astfel, se poate ajunge la un stadiu în care pacientul scade așa de mult în greutate, încât îi este slăbit întreg organismul. Mai ales că organismul unui bătrân nu este la fel de puternic precum cel al unei persoane mai tinere. Mai mult, ele sperie pacientul, deoarece acesta începe să bănuiască existența unei alte boli grave, nou apărute și nediagnosticate

Somnul necorespunzător, transformă depresivul într-un pacient vulnerabil. Lipsă somnului îi provoacă stări de iritabilitate, irascibilitate și suspiciozitate.

Nici medicamentele antidepresive nu sunt lipsite de riscuri, unele dintre acestea implicând riscul de diabet sau dependentă, în cazul tratamentelor incorect administrate. Apoi, trebuie avută mare grijă la felul în care sunt combinate medicamentele, pentru că o persoană vârstnică care suferă și de o altă boală are deja un tratament cu care antidepresivele ar putea intra în conflict.

“Pacientul depresiv care prezintă și alte patologii asociate este un pacient fragil, datorită resurselor biologice scăzute și, de asemenea, este un pacient non compliant datorită multitudinii de medicamente care îi sunt prescrise. O atenție deosebită trebuie acordată interacțiunilor medicamentuase întrucât vârstnicii, majoritatea cu multiple afecțiuni cronice sunt suprasaturați de schemele terapeutice care le sunt administrate”, adaugă Dr. Anca Talasman, medic primar, psihiatrie.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.