Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.

În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali, terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt nevoite să îngrijească permanent alți membrii ai familiei.

Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout

Ce este sindromul burnout

Epuizarea emoțională

Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de energie, simte că activitatea depusă a suprasolicitat-o și a rămas fără resurse.

Detașarea

Persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în legătură cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă, detașată, uneori tind să se izoleze sau să fugă de responsabilități.

Scăderea performanței

Scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și realizări, subiecții simt că ceea ce fac este neapreciat și nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea.

Deși clasificările internaționale ale maladiilor nu includ sindromul burnout în categoria afecțiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experți și foarte răspândit în societatea actuală.

Cauzele sindromului burnout

Putem nota cauze care țin de mediul profesional unde vorbim de:

  • Suprasolicitare și volum mare de muncă
  • Presiunea timpului și programul de lucru prelungit
  • Evenimente cu impact emoțional negativ (de exemplu moartea unui pacient în cazul personalului medical)
  • Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii

Cauze care țin de personalitate:

  • Perfecționismul și nevoia excesivă de a deține controlul
  • Așteptarea de recompense imediate, entuziasm și așteptări exagerate la începutul carierei
  • Stabilitatea emoțională scăzută, capacitatea slabă de adaptare și rezistență la stres
  • Neîncrederea în sine

Iar când ne referim la cauze care țin de stilul de viață putem vorbi de:

  • Insuficiența timpului liber
  • Insuficiența implicării în activități relaxante și în activități sociale
  • Lipsa suportului social și familial
  • Nerespectarea timpului necesar de somn

Cum recunoaștem sindromul burnout

cum recunoastem sindromul burnout

Majoritatea oamenilor au zile în care se simt obosiți, plictisiți, lipsiți de motivație, neapreciați, când simplul fapt de a se ridica din pat le solicită toată voința. Dacă aceasta stare se prelungește și persoana în cauză se simte astfel mai tot timpul, ne putem gândi că este afectată de sindromul burnout.

Simptome frecvente:

  • Epuizare emoțională și lipsa energiei
  • Oboseală permanentă și lipsa motivației
  • Pesimism, frustrare, cinism și resemnare
  • Iritabilitate și izolare socială
  • Concentrare și productivitate scăzută
  • Scăderea capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme
  • Neglijarea propriei stări de sănătate
  • Refugiere în obiceiuri nesănătoase: alimentare, consum de alcool, droguri
  • Tulburări ale somnului
  • Incapacitatea de a se detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber
  • Simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculară, durerile de spate, manifestări digestive.

Cu ce se aseamană?

În prezența simptomelor de burnout trebuie în primul rând excluse afecțiunile fizice și cele psihice ca depresia, tulburările de anxietate, sindromul oboselii cronice și neurastenia. De asemenea, sindromul burnout poate coexista cu aceste afecțiuni sau cu tulburările legate de consumul de alcool.  

Burnout și depresia

Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă distincția între ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o etiopatogenie complexă; gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional ci invadează fiecare aspect al vieții, pot apărea idei suicidare sau fenomene psihotice.

Burnout și sindromul oboselii cronice

Ambele par să fie rezultatul neadaptării la stresul prelungit. În sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele răspunsului la stres, în special funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la creșterea cortizolului și a activității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar în cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind să fie mai scăzute decât în mod normal și apare hipofuncția axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Ce soluții avem?

tratament sindromul burnout

Soluțiile se găsesc la îndemâna oricui și lipsa de motivație trebuie depășită pentru a le căuta sau pentru a cere suportul celor apropiați sau al unui specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una din metodele utile de tratament.

Este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă, odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de creștere a energiei, a rezistenței la stres și a performanțelor.

Delimitarea aspectelor și capacitatea de a stabili priorități pot duce la o structurare a rolurilor persoanei și la o mai bună detașare de problemele profesionale în timpul liber. Se recomandă acordarea de timp pentru activitățile plăcute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de zi cu zi.

Timpul petrecut cu familia și prietenii și activitățile sociale au și ele un efect de “ reîncărcare a bateriilor” și nu trebuie neglijate. Este necesar deci un efort de a analiza situația, de a stabili prioritățile și de a schimba situația într-o manieră care să coincidă cu speranțele și dorințele personale.

La locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și sugestiilor de schimbare într-o manieră asertivă; este benefică ieșirea din rutină, activitatea diversificată, căutarea de provocări. În anumite situații soluția poate fi o schimbare a locului de muncă sau a domeniului de activitate.

Articol redactat de Andra Morasan, Medic Psihiatru.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.