Vara s-a terminat și se pare că vacanțele la mare, la munte sau în alte locuri exotice nu au fost suficiente pentru a ne ajuta să ne reîncărcăm bateriile. A venit toamna, dar în ciuda farmecului ei, ne simțim letargici și lipsiți de energie, de parcă am fi participat la maraton.

De ce se întâmplă acest lucru?

Specialiștii sunt de părere că o parte reprezentativă din populație suferă de ceea ce se cheamă tulburare afectivă sezonieră. Ce este aceasta? Tulburarea afectivă sezonieră sau depresia de vară/iarnă face parte din tulburările care par să fie corelate cu schimbarea anotimpului.

De cele mai multe ori, acest tip de depresie apare iarna sau pe măsura ce zilele se scurtează, atunci când lumina soarelui este mai redusă și ritmul circadian se dereglează. Dar un procent important dintre cei cu această tulburare o resimte, mai degrabă, atunci când zilele sunt mai lungi ci nu mai scurte.

Tulburarea afectivă sezonieră se manifestă cu un nivel redus de energie, tristețe, oboseală, dificultăți de concentrare, retragerea în sine, evitarea activităților sociale și familiale, creștere în greutate, cu o poftă crescută pentru carbohidrați, iritabilitate, somnolență.

Care ar fi totuși o posibilă cauză pentru această tulburare afectivă sezonieră? Unele teorii susțin că zilele mai scurte și lipsite de soare ar stimula prezența melatoninei (hormonul somnului), conducând astfel la stări de apatie și somnolență.

Corelația dintre razele ultraviolete și nivelul de serotonină

Cum sa ne motivam la inceputul toamnei

Mai este o ipoteză interesantă care afirmă că există o corelație directă între razele ultraviolete și nivelul de serotonină. Razele UV sunt importante pentru că sunt absorbite prin piele și ajută la producerea vitaminei D. Această vitamină joacă multe roluri în organism, inclusiv în producția de serotonină. Dar, în afara de productia de vitamina D, intensitatea luminii la care suntem expuși este, de asemenea, importantă pentru că duce și la o activitate crescută a serotoninei, acel neurotransmiţător responsabil pentru starea de bine şi buna dispoziţie. Serotonina reglează, printre altele, somnul şi apetitul, ceea ce explică cercul vicios al simptomelor tulburării sezoniere afective.

Se presupune, totuși, că anotimpul nu are o influență atât de mare asupra acestei forme de manifestare afectivă și că ea, de fapt, este precursorul unei tulburări depresive majore sau tulburări bipolare, însă cercetările nu au căzut total de acord asupra acestei concluzii. Există persoane care nu dezvoltă niciun episodic depresiv major, dar care atunci când se schimbă anotimpul încearcă o stare afectivă și un tonus mai scăzute.

Cum să ne mobilizăm pentru noul sezon?

Cum ne mobilizam pentru noul sezon

Putem face acest lucru în mai multe feluri:

  • Acțiunea directă (sport sau orice tip de mișcare fizică) fiind aliatul numărul unu în lupta cu orice tulburare de tip depresiv.
  • O alimentație echilibrată ne poate aduce energie, dar ne și poate influența pozitiv imaginea de sine, astfel că o dietă îmbinată cu o activitate fizică pot reduce două dintre manifestări.
  • Terapia cu lumină (fototerapia) este și ea o metodă eficientă de a lupta cu succes împotriva depresiei sezoniere. Acest tip de terapie se efectuează în condiții controlate și constă în expunerea la o lumină mai intensă decât a becului, tratamentul durând de la 15 minute la 3 ore, în funcție de nevoile individuale și echipamentul folosit.

Specialiștii de la Universitatea Columbia din SUA mai propun, cu rezultate destul de bune (dintr-o sută de pacienți, ¾ au avut o recuperare bună), și terapia cu ioni negativi. Ionul negativ este o moleculă care conține un extra electron. Aceste particule încărcate negativ sunt create, în mod natural, de către soare, vânt sau ape curgătoare. Aceste molecule, atunci când sunt găsite în concentrație ridicată, sunt capabile să curețe și să împrospăteze aerul, având un impact pozitiv asupra persoanelor cu tulburări afective sezoniere. Aceste metode se fac de către specialiști și sunt combinate cu psihoterapie și/sau medicație.

Ce mai putem face pentru a ne intra în ritm?

Ce mai putem face pentru a ne intra în ritm

Să ținem un jurnal de activități detaliat. Persoanele, care lucrează și la serviciu după o listă de sarcini, au mai multe șanse să termine ce și-au propus, decât cele care se apucă haotic de muncă. Apoi, putem să prioritizăm o singură activitate pe ziua respectivă și să nu amânăm. Oamenii eficienți propun o metodă insolită de a-și prioritiza sarcinile, printr-o reprezentare grafică a diagramelor lui Venn.

Probabil cu toții ne aducem aminte din manualul de logică din liceu de cercurile care se suprapun pentru a verifica mai multe inferențe. Diagramele Venn sunt un organizator cognitiv format din două cercuri, parțial suprapuse, în care se reprezintă asemănările și deosebirile dintre două idei sau concepte. Acolo unde cercurile se suprapun sunt asemănările iar acolo unde nu, sunt deosebirile.

Ce putem face?

Desenăm trei cercuri care se intersectează și în care scriem: ce ne place să facem, ce trebuie să facem și ce nu ne place să facem. Provocarea este de a găsi intersecția dintre ce ne place să facem și ce trebuie să facem și de a transforma ce nu ne place să facem în ceva tolerabil.

Așadar, o dietă echilibrată plină de vitamine și minerale, acțiune fizică (fie că este tae-bo sau o plimbare în ritm lent), terapie cu lumină sau reprezentarea grafică a lucrurilor care ne plac, toate pot fi unelte eficiente care să ne ajute să ne mobilizăm o dată cu venirea toamnei.

Articol redactat de Diana Nicolescu, Psiholog si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.