Nu toate sentimentele de anxietate sunt dăunătoare. Anxietatea poate să ne impulsioneze să luăm decizii și să acționăm fără întârziere. Poate să fie stimulul necesar care ne face să mergem pe calea cea bună sau ne ajută să evităm situații problematice. În felul acesta, o anumită cantitate de anxietate este benefică și ajutătoare.

Dar, atunci când anxietatea ne copleșește și ne blochează gândirea, vorbim despre o tulburare mintală.

Când anxietatea nu ne lasă să ne concentrăm gândurile pe lucruri care ne aduc satisfacție, și ne limitează doar la griji (care ajung să devină fără rost), începem să nu mai vedem lumea înconjurătoare într-un mod realist (și nici măcar într-un mod visător, plin de speranțe).

Când suntem stresați, creierul secretă un hormon pe nume cortizol cu scopul de a reduce sentimentul de amenințare pe care-l resimțim, numai că întâmplându-se constant, ajungem să ne simțim epuizați emoțional.

Mindfulness nu numai că reduce stresul, dar, de asemenea, te ajută să-ți construiești forța interioară necesară pentru ca factorii de stres din viitor să nu mai aibă un impact atât de mare asupra fericirii și bunăstării fizice și emoționale.

Prin mindfulness, poți să înveți să-ți controlezi gândurile mai bine, astfel încât, atunci când ruminarea și autocritica își fac loc în viața ta, poți să le percepi și analizezi mai distant și nu atât de personal.

Autocritica constantă te poate distruge

mindfulness si anxietate

Din ce în ce mai multe studii au început să ne arate că ruminarea și obsesia asupra gândurilor negative sunt foarte distructive. Gândirea repetitivă și pasivă asupra sentimentelor și emoțiilor negative pot declanșa episodul depresiv ducând chiar și la cronicizarea tulburării.  

Persoana anxioasă are în minte faptul că este un eșec nu doar pentru el, dar și o povară pentru cei din jur. Aceste trăiri își fac apariția din cele mai banale lucruri – “Mă uitam la toată mâncarea stricată pe care o aveam în frigider și am început să mă gândesc la ce om mizerabil sunt că am preferat să mănânc chipsuri și covrigi și că am dat banii degeaba,” spune Alex, care recent a început terapia pentru tulburarea lui de anxietate.

Alex continuă să ne povestească – “Mă simt inutil și că și cum aș fi o greutate pentru cei din jur. Emoțional vorbind, mă gândesc că am o influență negativă asupra prietenilor cărora le-am spus prin ce trec. Ieri, m-am trezit cu o presiune în piept și am început să mă panichez pentru ce va urma în zi – muncă, să vorbesc cu prietena, ieșit la bere cu tovarășii, totul a devenit ceva înfricoșător.”

Alex, alături de tratamentul medicamentos pe care i l-a recomandat medicul terapeut, a început și ședințele de terapie bazate pe mindfulness și meditație pentru a ameloria stările de anxietate.

tratament pentru anxietate prin meditatia mindfulness

Dar Alex nu este singurul care a apelat la mindfulness.

Într-un nou studiu, 15 persoane de la 2 universități australiene au beneficiat de un program MSBR (Mindfulness-based Stress Reduction) timp de 7 săptămâni. Pentru primele 4 săptămâni, acest program a fost concentrat pe lecții săptămânale sub forma ședințelor cu durată între 60 și 90 de minute unde participanții urmau anumite instrucțiuni de meditație, se efectuau scanări corporale și se propunea un ghid pentru a integra mai eficient mindfulness-ul în viață de zi cu zi.

În ultima săptămâna, s-au întâlnit din nou pentru a revizui aptitudinile fiecăruia cu scopul de a le adapta și perfecționa. La sfârșitul programului, fiecare participant a observat că este mult mai prezent în activitățile de zi cu zi, că trecutul nu mai este o obsesie recurentă, iar viitorul un mister înfricoșător. Toți participanții au notat și faptul că se simt mult mai relaxați, fapt ce-i face să doarmă mai liniștiți.  

Ca mindfulness-ul să aibă un efect optim, trebuie practicat în fiecare zi, mai ales când vine vorba de reducerea stresului, sindromului burnout și a simptomelor de anxietate și depresie.

Poți să începi să-ți cauți online un terapeut cu expertiză în mindfulness!

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.