Gândirea pozitivă este înainte de toate o atitudine. Un mod de a privi lucrurile, astfel încât să aștepți rezultatul pozitiv din orice situație. Gândirea negativă este exact opusul, și de cele mai multe ori atrage evenimente negative. Atât gândirea pozitivă cât și cea negativă fac parte din stările psihologice normale ale unei persoane.  

Publicația Psychology Today subliniază faptul că avem undeva la 25,000 și până la 50,000 de gânduri în fiecare zi – iar natura acestor gânduri conturează perspectiva asupra vieții, precum și starea de dispoziție. Atunci când gândurile sunt în mare parte negative, sunt șanse să suferi depresie. Gândurile pozitive te pot ține fericit, dar în cele din urmă ar putea fi nerealiste.

Ambele tipuri de gândire sunt importante pentru o minte sănătoasă, dar folosirea lor într-un mod cât mai corect este partea cea mai importantă.

Gândirea pozitivă ne ajută să ne concentrăm

gandirea pozitiva ne ajuta sa ne concentram

Gândirea pozitivă se caracterizează prin raționalitate, orientare către activ, constructiv, pe direcția depășirii dificultăților, în timp ce gândirea negativă se caracterizează prin pasivism și neîncredere. Pentru că gândirea pozitivă să fie cu adevărat pozitivă, trebuie să fie cât mai apropiată de realitate.

Persoanele care gândesc pozitiv au o imagine de sine bine conturată, își cunosc și își evaluează corect atât calitățile cât și defectele. Persoanele pozitive au capacitatea de a-și stabili scopurile astfel încât acestea să fie atinse și în același timp cred în forțele lor de realizare, de aceea obțin performanță.  

Gândirea pozitivă le asigură acestor persoane sănătatea fizică și psihică, eliminând eventuale trăsături nevrotice. Mai mult, confortul psihic le permite să facă față efortului fizic și psihic, să reziste la factorii stresori.   

Gândirea negativă atrage eșecul

Gandirea negativa atrage esecul

Persoanele cu o gândire negativă sunt anxioase, nefericite, îngrijorate, intră permanent în conflict cu sine și cu alții. Ei tind să nu își fixeze anumite scopuri pentru că le consideră prea mari ca să le poată realiza, nu au încredere în forțele lor. Tind să anticipeze eșecul și au în permanență sentimente de inferioritate.

Că urmare a acestei gândiri negativiste apar la nivel somatic modificări de tip cardiovascular (palpitații, modificări tensionale), modificări de tract digestiv (ulcer gastric și duodenal, gastrită), modificări ale sistemului imunitar (vulnerabilitate la răceli și gripe), modificări ale aparatului urinar (incontinență urinară), modificări ale circulației vertebrobazilare (amețeli, zgomote în urechi).

De asemenea, pot să apară și modificări de natură psihosomatică induse de gândirea negativă, precum oboseală cronică, durere nejustificată, teamă de sufocare, anxietate, colită sau hiperventilație.

Așadar, gândirea negativă definește pesimismul, iar gândirea pozitivă definește optimismul. Tocmai de aceea, pentru un pesimist, există întotdeauna ceva pentru care să își facă griji. Nimic nu este niciodată destul de corect, evenimentele negative se țin lanț. În timp ce o persoană optimistă recunoaște circumstanțele negative, dar alege să fie pozitivă în fața lor și caută soluții de îmbunătățire.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.