Se poate spune că toate situațiile de muncă care implică conjuncturi stresante pot genera implicit conflicte, care, la rândul lor, prin degenerare, produc riscuri crescute de mobbing. Persoanele supuse acțiunilor de mobbing nu pot depăși această situație fără sprijin și consiliere.

Sindromul cuprinde tulburări psihice și psihosomatice: depresie, irascibilitate, agresivitate, frică, nesiguranță, lipsă de chef, insomnie, tulburări de concentrare, cefalee, dureri de spate sau cervical, tulburări gastrointestinale. Un aspect foarte important al acestui sindrom este riscul suicidal ridicat.

În acest sindrom trebuie să se intervină cât mai devreme posibil, chiar în timpul dezvoltării situației traumatice. Pe lângă soluționarea conflictului se recomandă reintegrarea celui afectat. De asemenea, luarea de măsuri de prevenție a revenirii situației traumatizante este absolut necesară.

Mobbing este acelasi lucru ca bullying

Cuvântul “mobbing” este preferat față de termenul american “bullying” în Europa continentală și în acele situații în care o țintă este selectată și agresată (mobbed) de un grup de oameni, nu de un individ. Cu toate acestea, fiecare grup are un conducător. Dacă acest conducător este un extrovert, va fi evident cine angajează membrii grupului în hărtuirea țintei selectate. În cazul în care conducătorul este un tip introvertit, el sau ea este probabil să fie în fundal constrângând și manipulând membrii grupului în hărtuirea țintei selectate; conducătorii introvertiți sunt mult mai periculoși decât conducătorii extroverți.

Cuvântul de mobbing (hărțuire) este folosit pentru a descrie un tipar repetat de comportament negativ intruziv împotriva uneia sau mai multor ținte și cuprinde critică absurdă, refuzul de a prețui și recunoaște calitătile unei persoane, subminarea, discreditarea și o serie de alte comportamente. Acest lucru se poate întâmpla atât în mediu profesional, de muncă, dar și la scoală.

Efectele pe care le poate implica sindromul de mobbing sunt de trei feluri.

Efecte psihofizice

Efectele psihofizice ale mobbing-ului

Efectele psihofizice ale sindromului mobbing sunt:

  • anxietate
  • sindrom posttraumatic de stres (PTSD)
  • scăderea satisfacției, a performanței și a randamentului
  • alienare socioprofesionala
  • pensionare prematură pe motive medicale
  • tulburări comportamentale
  • pierderea motivației pentru activitate
  • alterarea capacității de alterare, a stimei de sine  

Efecte la locul de muncă/școală

Efectele mobbing-ului la locul de munca si scoala

Printre cele mai comune efecte la locul de muncă sau la școală s-au făcut cunoscute:

  • degradarea relațiilor profesionale între colegi sau colaboratori
  • afectarea/degradarea calității comunicării la locul de muncă
  • lipsa implicării și susținerii autentice reciproce
  • absenteism
  • fluctuații de personal
  • concedii medicale frecvente
  • destructurare, asinergie

Efecte la nivel social

Efectele mobbing-ului la nivel social

  • alterarea capacității individului de a menține și desfășura relații normale/firești cu familia, grupul social, instituțiile sociale
  • apariția costurilor suplimentare precum șomajul, programele de recuperare psiho-socio-profesională etc.

Interesant din acest punct de vedere este demersul de cercetare întreprins de economistul suedez Johanson. Acesta a conceput o metodologie de a calcula costurile cauzate de mobbing, arătând că ar fi mult mai profitabil pentru întreprindere să ofere angajaților programe de reabilitare și să reorganizeze mediul de muncă decât să treacă cu vederea peste starea de conflict.  

Ce putem face să tratăm trauma psihică?

Soluționarea conflictului și tratarea celui afectat sunt primele măsuri care trebuie luate de îndată ce a apărut sindromul de mobbing. Prevenirea revenirii situației traumatizante este de asemenea importantă în tratarea persoanelor care suferă de acest sindrom.

Pe lângă toate acestea, trebuie consultat un medic specialist, care să prescrie pacientului un tratament medicamentos, ce trebuie să țină cont de simptomatologie și gravitatea sindromului.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.