Marime text: A A A
Print

Sindromul burnout

4.11 avg. rating (82% score) - 19 votes
  1. Ce este sindromul burnout:

Sindromul burnout reprezinta o stare de epuizare fizica, psihica si emotionala produsa de stresul prelungit, in general la locul de munca, fiind o consecinta a dezechilibrului dintre cerinte, resurse si gradul de satisfactie profesionala.

Se descriu 3 dimensiuni ale sindromului:

  1. Epuizarea emotionala:

Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita de energie, simte ca activitatea depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse.

  1. Detasarea:

Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de responsabilitati.

  1. Scaderea performantei:

Scade stima de sine, increderea in propriile capacitati si realizari, subiectii simt ca ceea ce fac este neapreciat si nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atentiei, creativitatea si spontaneitatea.

Desi clasificarile internationale ale maladiilor nu includ sindromul burnout in categoria afectiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experti si foarte raspandit in societatea actuala.

  1. Pe cine afecteaza acest sindrom:

Termenul de “burnout” a fost introdus in anul 1970 de catre psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta il definea ca fiind caracteristic pentru angajatii din domeniile de lucru cu oamenii, adica medici, asistente, profesori si asistenti sociali, profesii in care ar fi prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalti.

In prezent se considera ca sindromul burnout nu se restrange la anumite categorii profesionale ci poate afecta orice persoana expusa la un stres de lunga durata. Apare la angajatii din orice domeniu, insa este cel mai raspandit in domeniul medical, mai ales la inceputul carierei si chiar la studentii la medicina. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistentii sociali, terapeutii, avocatii, jurnalistii, dar si pesoanele care sunt nevoite sa ingrijeasca permanent alti membrii ai familiei.

  1. Cauze ale sindromului burnout:

Cauze care tin de mediul profesional:

– suprasolicitare

– volum mare de munca

– presiunea timpului

– program de lucru prelungit

– evenimente cu impact emotional negativ (de exemplu moartea unui pacient in cazul personalului medical)

– lipsa de apreciere

– mediul de lucru ostil, relatiile nesatisfacatoare cu colegii.

Cauze care tin de personalitate:

– perfectionismul

– nevoia excesiva de a detine controlul

– asteptarea de recompense imediate

– entuziasm si asteptari exagerate la inceputul carierei

– stabilitatea emotionala scazuta

– slaba capacitate de adaptare si rezistenta la stres

– neincrederea in sine

Cauze care tin de stilul de viata:

– insuficienta timpului liber

– insuficienta implicarii in activitati relaxante si in activitati sociale

– lipsa suportului social si familial

– nerespectarea timpului necesar de somn

  1. Cum recunoastem sindromul burnout:

Majoritatea oamenilor au zile in care se simt obositi, plictisiti, lipsiti de motivatie, neapreciati, cand simplul fapt de a se ridica din pat le solicita toata vointa. Daca aceasta stare se prelungeste si persoana in cauza se simte astfel mai tot timpul, ne putem gandi ca este afectata de sindromul burnout.

Simptome frecvente:

  • epuizare emotionala
  • lipsa energiei
  • oboseala permanenta
  • lipsa motivatiei
  • pesimism
  • frustrare
  • cinism
  • resemnare
  • iritabilitate
  • izolare sociala
  • concentrare scazuta
  • productivitate scazuta
  • scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva probleme
  • neglijarea propriei stari de sanatate
  • refugiere in obiceiuri nesanatoase: alimentare, consum de alcool, droguri
  • tulburari ale somnului
  • incapacitatea de a se detasa de problemele profesionale inclusiv in timpul liber
  • simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari digestive.
  1. Cu ce se aseamana:

In prezenta simptomelor de burnout trebuie in primul rand excluse afectiunile fizice si cele psihice ca depresia, tulburarile de anxietate, sindromul oboselii cronice si neurastenia.

Deasemenea, sindromul burnout poate coexista cu aceste afectiuni sau cu tulburarile legate de consumul de alcool.

  •  Burnout si depresia:

Sindromul burnout poate creste riscul de depresie. Exista simptome comune celor doua afectiuni si este foarte importanta distinctia intre ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresanta prelungita, pe cand depresia are o etiopatogenie complexa; gandurile negative din depresie nu se rezuma la domeniul profesional ci invadeaza fiecare aspect al vietii, pot aparea idei suicidare sau fenomene psihotice. Modalitatile de tratament sunt deasemenea diferite.

  • Burnout si sindromul oboselii cronice:

Ambele par sa fie rezultatul neadaptarii la stresul prelungit. In sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele raspunsului la stres, in special functionarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la cresterea cortizolului si a activitatii axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar in cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind sa fie mai scazute decat in mod normal si apare hipofunctia axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Atat in cazul sindromului burnout cat si al sindromului de oboseala cronica s-au remarcat valori scazute ale cortizolului la 30-60 minute dupa trezire. Acest fenomen se pare ca se regleaza dupa disparitia starii de burnout, dar persista in sindromul oboselii cronice.

  • Burnout si stresul:

In perioadele stresante organismul este intr-o stare de alerta in mod normal, dar persoana isi poate imagina ca dupa ce perioada trece lucrurile vor fi din nou sub control. In sindromul burnout cei afectati se simt secati de energie si nu vad in general iesiri din situatie.

  1. Ce solutii putem gasi:

Solutiile se gasesc la indemana oricui si lipsa de motivatie trebuie depasita pentru a le cauta sau pentru a cere suportul celor apropiati sau al unui specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut. Psihoterapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit a fi una din metodele utile de tratament.

Este importanta mentinerea unui stil de viata sanatos. Alimentatia sanatoasa, odihna suficienta, efectuarea de activitati fizice in mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de crestere a energiei, a rezistentei la stres si a performantelor.

Delimitarea aspectelor si capacitatea de a stabili prioritati pot duce la o structurare a rolurilor persoanei si la o mai buna detasare de problemele profesionale in timpul liber.

Se recomanda acordarea de timp pentru activitatile placute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativitatii si iesirea din rutina de zi cu zi.

Timpul petrecut cu familia si prietenii si activitatile sociale au si ele un efect de “ reincarcare a bateriilor” si nu trebuie neglijate.

Este necesar deci un efort de a analiza situatia, de a stabili prioritatile si de a schimba situatia intr-o maniera care sa coincida cu sperantele si dorintele personale.

La locul de munca se recomanda exprimarea nemultumirilor si sugestiilor de schimbare intr-o maniera asertiva; este benefica iesirea din rutina, activitatea diversificata, cautarea de provocari. In anumite situatii solutia poate fi o schimbare a locului de munca sau a domeniului de activitate.

 

Dr. Andra Morasan – Medic rezident psihiatru

4.11 avg. rating (82% score) - 19 votes