Marime text: A A A
Print

Depresia si viata profesionala

4.00 avg. rating (80% score) - 10 votes

Depresia si viata profesionalaDepresia si viata profesionala

Societatea actuală este în continuă dezvoltare iar globalizarea a creat o piaţă a muncii dinamică şi cu deschidere internaţională. În fiecare zi încercăm să ne depăşim propriile limite pe de o parte pentru reuşita personală, iar pe de altă parte pentru a rămâne competitivi şi activi în piaţa muncii. Conform unui studiu din Marea Britanie angajaţii care petrec mai mult de 11 ore pe zi la locul de muncă au o şansă de două ori mai mare de a dezvolta depresie în comparaţie cu colegii lor care nu efectuează ore suplimentare. Această legătură pare a fi independentă de alţi factori precum locul de muncă, legăturile interpersonale de la locul de muncă, stilul de viaţă consumul de alcool, tutun sau droguri.

În acelaşi timp anumite caracteristici ale unui loc de muncă pot precipita apariţia semnelor depresiei. Lipsa controlului, dreptul scăzut la decizie şi aşteptările crescute sunt considerate riscuri pentru dezvoltarea depresiei. Probabil cel mai important risc îl reprezintă lucrul cu publicul. Cercetătorii consideră că există o relaţie direct proporţională între lucrul cu publicul şi riscul apariţiei depresiei. Astfel cu cât expunerea este mai prelungită pe parcursul unei zile cu atât riscul este mai ridicat. Această relaţie pare a fi mai puternică în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. De fapt femeile în general par a fi mai predispuse la dezvoltarea depresiei şi datorită principiilor mişcării feministe din ziua de azi. Un studiu efectuat în Germania arată că femeile care se împart între carieră şi familie sunt supuse unei presiuni extraordinare. Astfel o femeie din 7 este vulnerabilă la depresie. În contrast, bărbaţii nu par a fi afectaţi atât de mult de acest aspect.

Mergând pe principiul celor de mai sus s-a realizat o listă a ”job-urilor deprimante”. Printre cele mai deprimante locuri de muncă se află serviciile de asistenţă la domiciliu şi persoanele care au în îngrijire copii. Tot în top se află şi asistenţii sociali, care prin prisma situaţiilor dificile pe care le evaluează zilnic sunt consideraţi a avea un risc crescut de a dezvolta depresie. Tot aici poate fi inclus personalul medical şi cadrele didactice.

Aceleaşi studii care au urmărit să evidenţieze factorii de risc pentru depresie au evidenţiat şi anumite principii care pot preveni apariţia ei. De exemplu suportul social şi formarea unor legături interpersonale la locul de muncă pot proteja împotriva dezvoltării unor tulburări psihice. În această categorie putem introduce binecunoscutul ”team building” prin care marile corporaţii creează, cu resurse minime, structuri sociale durabile în interiorul instituţiei.

De asemenea este bine de cunoscut şi de respectat o directivă a Uniunii Europene, care prevede un număr maxim de 48 de ore de lucru pe săptămână şi recomandă repaus cel puţin 11 ore într-o zi. Această recomandare este făcută plecând de la ample studii epidemiologice.

Ce putem face?

  • Păstrarea unui echilibru între orele de lucru sau suplimentare şi orele de repaus.
  • Cultivarea şi consolidarea relaţiilor interpersonale atât la locul de muncă cât şi în viaţa personală
  • Nu neglijaţi activităţile care vă fac plăcere
  • În situaţia în care starea de tristeţe persistă, nu ezitaţi să apelaţi la ajutor de specialitate, întrucât depresia este o afecţiune care are un impact considerabil asupra calităţii vieţii.
Andreea Cazacu

Andreea Cazacu – psychiatry registrar la Tees, Esk and Wear Valleys NHS Foundation Trust, England

4.00 avg. rating (80% score) - 10 votes