Marime text: A A A
Print

Depresia si suicidul

3.85 avg. rating (77% score) - 26 votes

Depresia si suicidul

Suicidul include o serie de gesturi sau acțiuni pe care o persoană le întreprinde pentru a-și provoca moartea. Acest fenomen este unul semnificativ. Niciuna din structurile sociale umane cunoscute nu a tratat cu indiferență gestul suicidar, nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere legislativ. În fapt, pentru majoritatea persoanelor, suicidul este o situație care trezește sentimente puternice: frică, milă, indignare dar nu indiferență.

În lume, cineva moare prin suicid la fiecare 40 de secunde.

Suicidul este și o problema importantă de sănătate la nivel mondial, în special în ceea ce privește adolescenții și tinerii adulți, la această grupă de vârstă reprezentând a treia cauză de moarte. Mai mult de jumatate din cei care se sinucid au mai puțin de 45 de ani. În Romania, statisticile publicate de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), plasează suicidul la 21:100.000 bărbați și 3,5:100.000 femei (2009).

Se consideră că până la 90% dintre cei care se sinucid au o afecțiune psihică, chiar dacă acest act este uneori prima manifestare a acelei afecțiuni.

Dintre tulburările psihice, cel mai frecvent asociate cu suicidul sunt: depresia, schizofrenia, abuzul de alcool și anxietatea marcată. Atunci când una sau mai multe din aceste boli se asociază, riscul ca o persoană să recurgă la suicid crește semnificativ.

Exista multe idei preconcepute la nivel social privind suicidul, idei care nu corespund realității. O parte din cele mai frecvente sunt:

  • cei care vorbesc despre intenția de a se sinucide, o fac doar pentru a atrage atenția sau pentru a-i manipula pe ceilalți. FALS – de multe ori cei care se gândesc la suicid vorbesc despre asta, fie cu membrii familiei, fie cu prieteni, fie cu profesioniști din domeniul medical. Aceste persoane sunt într-o situație dificilă și resimt o durere sufletească pe care nu știu cum să o oprească și astfel caută ajutor la ceilalți.
  • persoanele care doresc să se sinucidă sunt convinse că vor să moară. FALS – de cele mai multe ori nu încearcă decât să oprească o durere pe care nu o mai pot suporta. Pur și simplu în acel moment nu văd altă soluție.
  • persoanele care vor să se sinucidă nu caută ajutor. FALS – de foarte multe ori astfel de persoane caută ajutor, dar, în cele mai multe cazuri, în mod timid datorită prejudecăților celorlalți privitoare la suicid ți la tulburările psihice.
  • odată ce o persoană s-a hotărât să se sinucidă, nu se poate face nimic pentru a-i schimba decizia. FALS – de multe ori este doar o dorință de a opri o durere sufletească pentru care nu găsește altă soluție, dar dacă i se oferă o alternativă o poate accepta.
  • persoanele care încearcă să se sinucidă sunt slabe. FALS – până la 90% din cei care încearcă să se sinucidă suferă de o tulburare psihică, care presupune și un dezechilibru biochimic la nivelul creierului, dezechilibru care poate fi tratat.
  • persoanele aflate în suferință, care au idei de suicid nu ar trebui întrebate despre asta pentru că e posibil să li se dea idei. FALS – de multe ori cei cu idei de suicid doresc să vorbească despre asta pentru a mai scădea din tensiunea interioară provocată de gândurile respective. În plus, astfel se poate afla cât de serioase sunt intențiile suicidare ale persoanei respective și se poate acorda ajutor.
  • persoanele care încearcă să se sinucidă și supraviețuiesc, nu vor mai incerca altă dată. FALS – din contră, multe din aceste persoane vor încerca din nou să se sinucidă.
  • suicidul survine întotdeauna fără semne de avertizare. FALS – la majoritatea celor care încearcă să se sinucidă există semne care anunță gestul.

Există multe semne care pot anunța suicidul la o persoană. Până la 75% din cei care se sinucid prezintă cel puțin unul din acestea:

  • se simt deprimați sau triști în majoritatea timpului
  • scriu sau vorbesc mult despre suicid, despre moarte sau spun mereu ca și-ar dori să fie morți
  • tind să se retragă față de familie și prieteni
  • se simt lipsiți de speranță sau neajutorați
  • se simt „o piatră de moară” pentru ceilalți
  • se simt „prinși în cușcă” – fără nicio ieșire dintr-o situație pe care o consideră de nesuportat
  • sunt foarte impulsivi
  • sunt foarte iritabili și agitați
  • și-au pierdut interesul față de majoritatea activităților
  • au rezultate mult mai slabe la serviciu sau la școală față de performanța obișnuită
  • insomnie
  • abuz de droguri sau alcool
  • au activități „finale” de tipul: scriu un testament, dau lucruri la care țin foarte mult, își reglează probleme financiare etc.
  • au sentimente excesive de vinovăție sau rușine

În ceea ce îi privește pe profesioniștii din domeniul medical, este recomandat ca aceștia să afle despre intenții privitoare la suicid, de la toți cei care au diagnosticul de depresie, tulburare bipolară, schizofrenie, tulburări legate de consumul de alcool sau tulburări legate de consumul de substanțe ilicite. Aceleași recomandări sunt valabile și pentru cei cu durere cronică sau cei care au suferit un eveniment negativ semnificativ (pierderea cuiva drag, divorț, pierderea locului de muncă, probleme legale importante etc.).

Legislația din România (Legea 487/2002) precizează că cei care au risc de a-și face rău pot fi internați într-un serviciu psihiatric pentru perioada cât acest risc este semnificativ. Internarea este recomandată atât pentru a proteja persoana respectivă, cât și pentru a-i oferi posibilitatea de a primi ajutorul de care are nevoie.

Ana Maria Exergian

Ana Maria Exergian – medic specialist psihiatru – Asistent universitar, Univesitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București

3.85 avg. rating (77% score) - 26 votes