Societatea actuală este în continuă dezvoltare iar globalizarea a creat o piaţă a muncii dinamică şi cu deschidere internaţională. În fiecare zi încercăm să ne depăşim propriile limite pe de o parte pentru reuşita personală, iar pe de altă parte pentru a rămâne competitivi şi activi în piaţa muncii.

Conform unui studiu din Marea Britanie angajaţii care petrec mai mult de 11 ore pe zi la locul de muncă au o şansă de două ori mai mare de a dezvolta depresie în comparaţie cu colegii lor care nu efectuează ore suplimentare. Această legătură pare a fi independentă de alţi factori precum locul de muncă, legăturile interpersonale de la locul de muncă, stilul de viaţă consumul de alcool, tutun sau droguri.

În acelaşi timp anumite caracteristici ale unui loc de muncă pot precipita apariţia semnelor depresiei. Lipsa controlului, dreptul scăzut la decizie şi aşteptările crescute sunt considerate riscuri pentru dezvoltarea depresiei. Probabil cel mai important risc îl reprezintă lucrul cu publicul. Cercetătorii consideră că există o relaţie direct proporţională între lucrul cu publicul şi riscul apariţiei depresiei.

O femeie din 7 este vulnerabilă la depresie

O femeie din 7 este vulnerabilă la depresie

Astfel cu cât expunerea este mai prelungită pe parcursul unei zile cu atât riscul este mai ridicat. Această relaţie pare a fi mai puternică în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. De fapt femeile în general par a fi mai predispuse la dezvoltarea depresiei şi datorită principiilor mişcării feministe din ziua de azi. Un studiu efectuat în Germania arată că femeile care se împart între carieră şi familie sunt supuse unei presiuni extraordinare. Astfel o femeie din 7 este vulnerabilă la depresie.

Mergând pe principiul celor de mai sus s-a realizat o listă a ”job-urilor deprimante”. Printre cele mai deprimante locuri de muncă se află:

  • serviciile de asistenţă la domiciliu şi persoanele care au în îngrijire copii
  • asistenţii sociali, care prin prisma situaţiilor dificile pe care le evaluează zilnic sunt consideraţi a avea un risc crescut de a dezvolta depresie
  • personalul medical şi cadrele didactice.

Aceleaşi studii care au urmărit să evidenţieze factorii de risc pentru depresie au evidenţiat şi anumite principii care pot preveni apariţia ei. De exemplu suportul social şi formarea unor legături interpersonale la locul de muncă pot proteja împotriva dezvoltării unor tulburări psihice. În această categorie putem introduce binecunoscutul ”team building” prin care marile corporaţii creează, cu resurse minime, structuri sociale durabile în interiorul instituţiei.

De asemenea este bine de cunoscut şi de respectat o directivă a Uniunii Europene, care prevede un număr maxim de 48 de ore de lucru pe săptămână şi recomandă repaus cel puţin 11 ore într-o zi. Această recomandare este făcută plecând de la ample studii epidemiologice.

Sindromul burnout poate declanșa depresia

Sindromul burnout poate declanșa depresia

Suprasolicitarea, volumul mare de muncă și lipsa satisfacției poate duce la sindromul burnout. La rândul său, sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Persoanele respective se simt în permanență obosite, epuizate și lipsite de energie. Aceste persoane pot deveni în timp foarte pesimiste și tind să se izoleze sau să fugă de responsabilități.

Citiți mai multe despre sindromul burnout pentru a înțelege simptomele!

Căile de menajare și tratament

Căile de menajare și tratament

Este important să se păstreze un echilibru între orele de lucru, cele suplimentare, și orele de repaus. Detașarea corespunzătoare față de tot ce ține stresul de la birou este foarte importantă pentru menținerea calității vieții.

Foarte multe persoane încep să-și neglijeze activitățile care le fac plăcere pentru că sunt prea obosite când vin de la muncă sau nu mai au timp de ele pentru că sunt la birou.

Aceste situații pot ajunge să creeze stări de tristețe persistente care au nevoie de un tratament oferit de un medic specialist – tratamentul medical este opțional și trebuie recomandat de psihoterapeut!

Dacă te simți ca și cum înainte era mai bine și nu mai ai speranțe pentru un viitor bun, vorbește cu un psihoterapeut.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.