Bolile psihice pot scurta durata vieții cu 7-24 ani. În plus, ele înrăutățesc prognosticul afecțiunilor fizice asociate. Mecanismele prin care este afectată speranța de viață în afecțiunile psihice au constituit subiectul a numeroase cercetări până în prezent. O persoană care suferă de depresie are un risc cu 20% mai mare de moarte prematură și 39% de moarte datorată unor afecțiuni cardio-vasculare. Mortalitatea este crescută mai mult la sexul masculin decât la cel feminin.

Ne referim la scurtarea duratei de viață în depresie independent de suicid. Este cunoscut faptul că persoanele cu tulburare depresivă majoră au un risc de 20 ori mai mare de suicid decât populația generală și chiar mai mult dacă se asociază simptomatologie anxioasă sau tulburare de stres post-traumatic.

Speranța de viață în depresie poate să scadă datorită asocierii cu tulburările legate de consumul de alcool, droguri sau de fumat.

Stigmatizarea joacă un rol important

stigmatizarea joaca un rol negativ in tratamentul depresiei

Datorită stigmatizării, se scade calitatea îngrijirilor medicale non-psihiatrice pentru persoanele cu afecțiuni psihice. Totodată pacienții se neglijează și nu se adresează în timp util medicului, pot să nu fie aderenți la tratament și la indicațiile terapeutice.

În ultimii ani cercetările științifice au evidențiat asocieri ale tulburărilor psihice cu modificări ale structurii ADN-ului, modificări asemănătoare celor care apar în procesul de îmbătrânire. Concluziile studiilor susțin că apare o accelerare a îmbătrânirii celulare în afecțiunile psihice, în principal în tulburarea depresivă majoră, ceea ce produce creșterea mortalității.

Studiile recente evidențiază implicarea în depresie a:

  • funcționării axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale
  • inflamației cronice
  • stresului oxidativ
  • modificărilor sistemului imunitar
  • scurtării telomerilor și accentuării îmbătrânirii celulare

Aceste fenomene sunt interconectate și predispun la boli cronice caracteristice îmbătrânirii, cum sunt bolile cardio-vasculare, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip II, boală pulmonară obstructivă cronică, astmul, diverse tipuri de cancer. Bolile enumerate sunt asociate frecvent cu tulburarea depresivă majoră și reprezintă cauzele principale de mortalitate la persoanele cu depresie.   

Tratăm depresia prin terapie

depresia se trateaza prin terapie

Studii arată că terapia psihofarmacologica și psihoterapia pot încetini sau chiar inversa procesul de îmbătrânire celulară la pacienții cu depresie, posibil prin creșterea activității telomerazei. Deasemenea se sugerează că și sportul ar crește activitatea telomerazei, explicându-se astfel efectele pozitive ale acestora asupra sănătății fizice și psihice.

Psihoterapia este esențială îmbunătățirii calității și duratei vieții. Prin ajutorul oferit de psihoterapeut, o persoană depresivă poate să-și pună în perspectivă problemele și să-și recapete curajul și dorința de viață.  

Sunt mai multe tipuri de psihoterapie, dar cele mai importante sunt:

  • psihoterapia cognitiv-comportamentală
  • psihoterapia cognitivă
  • psihoterapia comportamentală
  • terapia rațional-emotivă si comportamentală
  • psihoterapia comportamentală dialectică

Fiecare cu avantajele și dezavantajele ei. Un psihoterapeut va recomanda tipul de terapie și va adapta tratamentul pentru tipul de depresiei găsit. Iar de cealaltă parte, pacientul va trebui să aibă încredere în tratament și să respecte regulile acestuia pentru a face progrese în procesul de vindecare.

Articol redactat de Andra Morasan, Medic Psihiatru.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.