Având în vedere relația dintre cele două patologii (psihică și somatică) ar trebui ca analiza evoluției și prognosticului uneia dintre afecțiuni să aibă în vedere și influența pe care o poate produce cealaltă afecțiune comorbidă.  

Riscul depresiei la pacienții cu afecțiuni somatice cronice este mai mare iar probabilitatea crește cu cât e mai gravă afecțiunea somatică. Cu toate acestea, depresia este diagnosticată doar la ⅓ – ½ dintre aceste cazuri. În fața unui pacient cu o posibilă comorbiditate depresie – condiție somatică, ar trebui lămurit dacă tulburarea somatică ar putea induce depresia prin mecanisme biologice, prin afectare psihologică sau ca efect al unor tratamente sau dacă cele două afectări se asociază din pură coincidență.

Prezența celor două afecțiuni crește suferința pacientului dar influența pe care o are o afecțiune asupra celeilalte variază mult în funcție de pacient. Povara simptomelor specifice bolii somatice este mai importantă la cei care au depresie comorbidă (amplificarea simptomelor).

Ar putea crește durata spitalizării psihiatrice sau a celei pentru cauza somatică alături de o cerere sporită de servicii medicale, fiind astfel o cauză de creștere a costurilor de îngrijire. Depresia poate avea o influență negativă asupra aderenței atât la tratamentul medicamentos cât și la măsurile nefarmacologice necesare în managementul unei tulburări somatice comorbide:

  • scade adaptarea la simptomele bolii somatice
  • poate crește riscul de afectare funcțională,

Tratamentul adecvat al depresiei a dus la ameliorarea afectării funcționale. Pe scurt depresia contribuie biologic la afecțiunea somatică, poate produce sau exacerba simptomele somatice sau poate influența comportamentul.

Trebuie investigate și posibile cauze medicale sau farmacologice de producere a depresiei la astfel de pacienți. Simptomele depresive ar putea fi induse de apnea de somn, de deficitul de vitamina B12 sau D, hipo sau hipertiroidie sau medicamente.

Depresia și reacția inflamatorie

Depresia și reacția inflamatorie

Așa cum atunci când suntem afectați de o viroză, simptomele neplăcute pe care le avem sunt reflectarea răspunsului organismului la infecție, așa si activarea sistemului imun care apare în inflamație poate conduce la un tablou clinic tipic depresiv – spre exemplu, reacțiile depresive la aproximativ jumătate dintre cei care fac tratamente cu interferon pentru infecții virale hepatice.

Reacții inflamatorii se pot produce chiar la stimuli psihosociali minori sau la expunerea la altitudini mari, deci situații percepute de organism ca stresori. Reacția este mult amplificată dacă persoanele au căpătat o sensibilitate mai mare la stres în urma unor expuneri repetate la evenimente traumatice în copilărie.

Depresia e o condiție heterogenă și e posibil ca diferitele combinații depresie – afectare somatică să aibă răspunsuri inadecvate la tratamentul psihiatric și chiar răspunsul placebo în astfel de cazuri să fie mai mic.

Depresia și diabetul zaharat

Depresia și diabetul zaharat

Incidența depresiei este dublă față de cea la persoanele fără diabet zaharat iar simptomatologia depresivă poate fi observată la cel puțin un sfert dintre diabetici. Depresia se presupune că este o urmare a unor factori biologici și psihosociali care se adaugă suferinței produse de o boală cronică.

La pacienții cu depresie și diabet s-a observat o incidență crescută a unor simptome caracteristice diabetului dar care nu s-au putut corela cu valorile glicemiei sau nivelurile hemoglobiei glicozilate. Se remarcă la această populație aderența mai mică la regimul de control glicemic și la tratament. Drept urmare există riscul apariției premature a complicațiilor diabetului cum ar fi:

Aplicarea unui tratament antidepresiv sau psihoterapeutic a dus la ameliorarea controlului glicemic pe lângă beneficiile direct asupra depresiei.

Depresia și boala coronariană

Depresia și boala coronariană

Depresia crește la dublu riscul de dezvoltare al bolii coronariene, existând corelare între severitatea depresiei și riscul producerii bolii coronariene. Prevalența depresiei după un infarct miocardic sau un sindrom coronarian acut este de aprox. 33%.

Depresia are un efect mai important asupra calității vieții și stării de sănătate decât angina, artrita, astmul sau diabetul. La pacienții aflați după un accident coronarian recent, prezența depresiei este asociată cu creșterea durerii, limitare fizică mai importantă și o scădere mult mai mare a calității vieții

Unul dintre factorii de risc este consumul de tutun, iar specialiștii au ajuns la concluzia că depresia este asociată cu:

  • fumatul
  • lipsa activității fizice
  • obezitatea
  • hipertensiune arterială
  • diabetul

Fiecare dintre factorii enumerați mai sus sunt mai mult sau mai puțin importanți în boala coronariană.

Efectele depresiei se observă și asupra calității vieții, funcționării cotidiene sau a severității manifestărilor clinice. Pacientul poate acuza o durere toracică sau oboseală.

Psihoterapiile cu cele mai bune rezultate sunt terapia cognitiv-comportamentală, terapia interpersonală și terapia cu rezolvare de probleme care pot fi aplicate și la telefon. Se încearcă educarea pacienților, recomandarea de menținere a tratamentului pe termen de 12 luni chiar și în caz de răspuns inițial bun.

Reevaluarea frecventă este recomandată de medicul specialist.

Depresia și accidentul vascular cerebral (AVC)

Depresia și accidentul vascular cerebral (AVC)

 

Depresia crește riscul relativ de AVC (mai ales ischemic) de trei ori.  De asemenea s-a sugerat că producerea AVC în teritorii cerebrale cum ar fi lobul frontal sau ganglionii bazali stângi ar duce la producerea depresiei în primele luni după accident.

Prezența depresiei afectează refacerea funcțională ca și în cazul altor afecțiuni somatice și dublează sau triplează riscul de mortalitate a pacienților cu AVC.

Depresia și cancerul

Depresia și cancerul

Există diferențe importante între tipurile de cancer și interacțiunea acestora cu depresia.

Nu s-a stabilit clar în ce măsură depresia prezice incidența cancerului; unul din trei are depresie ușoară până la moderată iar unul din patru are depresie majoră.

Factorii de risc indiferent de tipul de cancer sunt reprezentați de durerea puternică, evoluția rapidă a cancerului și prognosticul negativ.

Chiar dacă nu sunt stabilite mecanismele, tot mai multe observații atrag atenția asupra legăturii dintre depresie și lipsa de speranță, evoluția mai rapidă a cancerului și supraviețuire mai scurtă. Se ajunge la scăderea toleranței la tratamentele dureroase și mutilante, scăderea aderenței la tratamentul medicamentos și scăderea imunității sau dereglări neuroendocrine.

Tratamentele antidepresive și-au demonstrat utilitatea în tratamentul durerii, reducerea depresiei și ameliorarea calității vieții.

Depresia și durerea

Depresia și durerea

În tabloul depresiv sunt prezente adesea acuze somatice dureroase, denumite uneori sindrom depresie – durere. Prevalența durerii la depresivi și a depresiei la pacienții cu durere cronică sunt mai mari decât cele pentru fiecare condiție luată individual.

Acestea se influențează reciproc, există o asociere care reflectă coexistența dintre cele două – chiar și răspunsul la tratamente este similar.

Amplificarea simptomatică produsă de depresie asupra durerii cronice duce la mai multe acuze dureroase, o intensitate crescută a durerii și o durată mai lungă a durerii.  Durerea restrânge capacitatea de angajare în activități (de la muncă la interacțiuni sociale) ceea ce duce la o degradare fizică și emoțională numită decondiționare fizică și mentală.

Tratamentul pentru depresie

Tratamentul pentru depresie

Tratamentul pentru depresie vine sub forma psihoterapiei sau a medicamentației – deși, cea din urmă, poate fi recomandată doar după diagnostic de către un medic specialist.

Studiile recente privind depresia arată că modul în care percepem depresia noastră, ceea ce credem că este, este de fapt important în eficiența tratamentului – fie că sunt discuții pe forumuri care aduc în vedere diversele metode de a face ziua mai ușoară sau chiar sfaturi de la medici specialiști, informațiile ne lărgesc perspectiva și ne dau putere să luptăm mai departe.

Au apărut noi metode de tratament, cum ar fi prin realitatea virtuală, dar și altele mai accesibile – platforme unde se centralizează toți specialiștii, pentru a face căutarea terapeutul potrivit pentru tine mult mai ușor.

Citește mai mult despre psihoterapie online!

Articol redactat de Victor Marinescu, Medic Psihiatru.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.