Marime text: A A A
Print

Depresia la varstnici

4.44 avg. rating (88% score) - 9 votes

Depresia la varstnici

De ce este mai greu de recunoscut?

Depresia persoanelor varstnice este mai greu de recunoscut datorita:

  • comorbiditatilor somatice prezente la aceasta varsta
  • ideei gresite ca in aceasta perioada a vietii persoanele sunt inclinate sa fie triste.

Cateva date:

  • depresia la persoanele varstnice are o prevalenta de 15%, depresia severa de 2-3 %, iar sindroamele depresiv-anxioase de 4%
  • 40% dintre depresiile prezente la persoanele varstnice nu sunt diagnosticate
  • doar o persoana varstnica din sapte (1 din 7), cu simptomatologie depresiva, primeste tratament adecvat – cu antidepresive
  • persoanele varstnice cu depresie primesc mai degraba tranchilizante

De ce este important sa recunoastem depresia la persoanele varstnice?

Depresia poate avea o influenta importanta asupra vietii persoanei varstnice si conduce la reducerea activitatilor si pierderea autonomiei, pana la o stare de dependenta fata de persoanele apropiate.

In astfel de cazuri impactul depresiei persoanei afectate asupra celor din jur este considerabil. Mai multe poti citi aici.

 

De ce apare depresia la persoanele varstnice?

Varsta in sine nu reprezinta un factor de risc pentru depresie

Exista in schimb o serie de factori care apar cu inaintarea in varsta si care reprezinta factori de risc:

1. pierdeile, in special pierderea partenerului si deci singuratatea

Doliul se poate complica, aparand depresia.

  • Episodul depresiv apare in 30-60% din cazuri la o luna dupa pierderea parenerului, iar pentru 15% poate sa apara pana la doi ani de la pierderea suferita
  • Apar reactii depresive si la datele de aniversare a doliului.

Impactul acestor pierderi depinde de resursele psihice ale persoanei, de personalitatea sa, de sustinerea pe care o are din partea celor din jur.

2. afectiunile somatice co-existente (comorbide).

Exista o corelatie stransa intre depresie si patologia somatica a varstnicului. Afectiunile somatice si depresia se potenteaza reciproc si ridica probleme legate de modalitatile de tratament.

  • Cei care isi revin cel mai greu dupa un episod depresiv major, sunt cei care au si afectiuni somatice sau care au o stare somatica precara.
  • Pe de alta parte depresia se insoteste de o pierdere a motivatiei de se vindeca de bolile somatice, precum si o slaba aderenta la tratament
  • Exista medicamente care pot determina o depresie secundara sau pot interfera cu metabolismul antidepresivelor cum ar fi: betablocante, antihipertensive, corticoizi.

Dintre depresiile secundare [depresia secundara se datoreaza unor afectiuni somatice] trebuie retinute in mod special 3 cauze

  • boala Parkinson
  • dereglarile tiroidiene
  • alimentatia dezechilibrata, care conduce la carente de vitamine

Exemple de boli somatice care pot determina aparitia unei depresii secundare

  • anemiile
  • alimentatia dezechilibrata, care conduce la carentele de vitamine
  • bolile cardiovasculare
    • Infarctul de miocard
    • Insuficienta cardiaca
  • bolile neurologice
    • Boala Parkinson
    • Accidentele vasculare cerebrale
    • Tumorile cerebrale
  • dementele
  • bolile neoplazice
  • bolile endocrine
    • Hipo si hipertiroidia
    • Hipo si hiperparatiroidia
    • Insuficienta glandelor suprarenale
    • Hipercorticismul
  • bolilele infectioase cronice

Exemple de substante si medicamente care favorizeaza aparitia depresiei

  • alcoolul
  • tranchilizantele si sedativele – mai frecvent folosite benzodiazepinele
  • antiinflamatoare nesteroidiene
  • corticoizii
  • medicatie cardio-vasculara
    • Clonidina
    • Diuretice
    • Propranolol
    • Digoxina
  • antiparkinsoniene
  • cimetidina

3. factorii sociali joaca un rol important in aparitia depresiei la varstnic:

  • pierderea pozitiei sociale
  • lipsa suportului social
  • singuratatea,
  • izolarea sociala
  • izolarea profesionala (pensionarea)
  • problemele financiare
  • schimbarile de domiciliu

4. episoadele depresive anterioare cresc riscul unor noi episoade la persoanele varstnice

5. riscul genetic: daca persoana varstnica are rude cu depresie

6. deficitele senzoriale pot favoriza aparitia unei depresii: afectarea auzului, a vazului. Astfel: deficitul senzorial duce la izolare sociala si pierderea capacitatii de a desfasura anumite activitati care ii fac placere.

 

Diagnosticul depresiei la persoanele varstnice

Criteriile diagnostice sunt cele descrise la persoanele adulte. Pentru mai multe detalii click aici.

La persoanele varstnice depresia poate fi dificil de diagnosticat intrucat:

  • pe de-o parte anumite simptome sunt atribuite in mod eronat imbatranirii normale: dezinteresul, fatigabilitatea, scaderea apetitului alimentar, tulburarile somnului, lentoarea psihomotorie, tulburari ale memoriei
  • pe de alta parte este posibil ca la persoanele in varsta dispozitia depresiva sa se manifeste intr-o masura mai atenuata, mai putin evidenta

 

Particularitati ale depresiei la persoanele varstnice

In cazul depresiei „mascate” simptomatologia depresiva propriu-zisa este pe planul doi. Manifestarile somatice diverse sau acuzele persistente precum si modificarile functiilor fiziologice (somn, alimentatie, sexualitate) pot fi confundate cu anumite boli somatice.

Depresia acestor persoane poate fi complicata si de:

  • tulburari de comportament,
  • consum abuziv de alcool,
  • opozitionism,
  • neliniste sau chiar agitatie psihomotorie

In unele cazuri, datorita dificultatilor de diagnostic, persoana poate ajunge la psihatru chiar dupa ani de zile. La randul sau, pacientul neaga sentimentele de tristete si pune in fata acuzele somatice.

Clinic, in 60% dintre cazuri este vorba de acuze somatice si in 30% dintre cazuri acesta traire (somatizarea) este simptomul initial al bolii.

Plangerile se refera la intregul sistem si raman vagi, exprimand o stare de rau general. Poate fi vorba de:

  • sistemul cardio-vascular,
  • sistemul gastro-intestinal,
  • sistemul genito-urinar,
  • sistemul osteo-articular si muscular,
  • tulburari de memorie si de concentrare
  • tulburari ale somnului (foarte frecvente).

Persoana poate deveni: iritabila, nerabdatoare, ostila, chiar agresiva.

Sau pe de alta parte, lentoarea si anhedonia pot domina tabloul. In aceste cazuri persoana se prezinta cu: pierderea marcata a interesului, fatigabilitate, dificultati de concentrare. Riscul este ca acest dezinteres sa fie considerat normal, datorat imbatranirii.

Anxietatea poate si ea masca o stare depresiva si deci sa complice tabloul clinic. Senzatia de a se speria „din nimic”, imposibilitatea de a se calma, va duce la o dependenta crescuta fata de anturaj, si la o desocializare pana la refuzul de a iesi din casa.

Preocuparile pentru afectiunile somatice pot fi expresia unei stari depresive subiacente, fara nici o leziune organica, dar pot si coexista cu afectiuni somatice de gravitati diferite. Pacientul, deprimat, risca sa investeasca mai mult simptomele somatice si sa treaca pe langa cele care invoca depresia.

La persoanele varstnice care au afectiuni somatice: 25% dintre barbati si 30% dintre femei prezinta si o depresie.

Tulburarile cognitive fac parte integranta din tabloul depresiei. In cazul pseudodementei, afectarea functiilor cognitive (atentia, memoria) reprezinta insa principalele elemente ale tabloului clinic.

Se remarca:

  • probleme de concentrare,
  • de judecata,
  • de memorie,
  • un grad de dezorientare in timp si in spatiu.

Tabloul clinic este asemanator cu cel al unei demente, dar simptomele nu sunt legate de leziuni cerebrale ireversibile. O examinare amanuntita face diagnosticul diferential dintre aceasta forma de depresie cu deficite cognitive (pseudodementa) si dementa. Diagnosticul corect este important pentru stabilirea tratamentului si evaluarea prognosticului.

Coexistenta acestor doua sindroame:  depresie si deficit cognitiv, poate sugera un tablou clinic de dementa, dar tulburarile nu sunt legate de leziuni cerebrale ireversibile.

Relatiile cauzale in cazul coexistentei unei depresii si a unei demente pot fi descrise astfel:

  • depresia, in special depresia cu deficit cognitiv marcat (pseudodementa) favorizeaza aparitia ulterioara a unei demente
  • depresia este secundara unei demente
  • cele doua sindroame pot coexista

Cum se poate recunoaste depresia de tip pseudodementa?

Pacientul cu depresie:

  • vine singur la consultatie si se plange de problemele legate de memorie
  • are multe alte plangeri somatice
  • uitarea se datoreaza dezinteresului, lipsei de concentrare, persoana raspunde frecvent „nu stiu”
  • resimte fatigabilitate, dezinteres, lentoare psihomotorie, dificultati de concentrare si de atentie, anhedonie [pierderea capacitatii de a resimti placerea]
  • prezinta tulburari de somn si de apetit
  • poate avea rude cu depresie
  • depresia se amelioreaza sub un tratament antidepresiv
Pacientul depresiv (pseudodementa) Pacientul cu dementa
Are in istoric episoade de depresie Nu are in istoric episoade de depresie
Se plange de problemele de atentie si memorie Neaga sau minimalizeaza problemele de atentie si memorie
Pacientul raspunde cu greutate, nu este interesat, raspunde frecvent cu „nu stiu” Persoana incearca sa raspunda, uneori incearca sa mascheze problemele de memorie
Dispozitie depresiva Dispozitie indiferenta, uneori schimbatoare
Raspunde la tratament antidepresiv Necesita tratament specific problemelor cognitive

 

Suicidul la persoanele varstnice

Rata suicidului la persoanele in varsta este de 3 ori mai mare decat in populatia generala.

La persoanele in varsta, tentativa de suicid este mai rar un „strigat de ajutor”, asa cum putem intalni la persoanele mai tinere. Deci, dorinta de a muri este mai frecventa la persoanele varstnice cu depresie.

Suicidul la persoanele varstnice:

  • este mai violent,
  • rata suicidului reusit este mult mai mare dupa 65 de ani: la persoanele in varsta din 10 tentative doar una singura esueaza!
  • riscul devine mai crescut la varste intre 70 si 80 de ani.
  • riscul este de 4 ori mai mare la barbati.

Putem intalni comportamente de risc la varsnicul cu depresie: neglijeaza igiena alimentara, refuza sa ia tratamentul sau intrerupe un tratament important.

4.44 avg. rating (88% score) - 9 votes