Simptomele depresive împiedică funcționarea normală a persoanei, producând durere și suferință nu numai celor care se confruntă cu această tulburare, ci și celor din jurul acestora. Afecțiunea, într-un stadiu avansat, poate provoca chiar și delir.

Depresivul tinde să iasă din situaționalizare, nu participă la ceea ce e prezent și se întoarce mereu în trecut. Bolnavul se resimte și se evaluează ca incapabil, lipsit de energie, vinovat și fără viitor. Este posibil ca părerea celorlalți să nu mai conteze, iar prietenii și cei din jur sunt priviți ca factori ce îl condamnă și învinovățesc.

Delirul se instalează brusc

delirul se poate instala brusc

Sentimentul de vinovăție ajunge în stadiul în care nu mai e trăit ca simplă dispoziție afectivă, ci într-o modalitate ce poate fi formulată discursiv. De obicei, depresivul are în minte că este cel mai incapabil om de pe pământ, iar acesta devine convins ca nu poate să-și depășească această condiție și că este condamnat să sufere.

Pentru a intra în starea delirantă propriu zisă se produce o ruptură. Delirul se instalează într-un timp relativ scurt prin succesiunea a două secvențe. Inițial apare o dipozitie delirantă în care subiectul resimte că se întâmplă ceva, dar este nelămurit, apoi brusc printr-o percepție delirantă se clarifică tema. Aceasta este absurdă și nu are legătură cu împrejurările, prezentând toate caracteristicile delirului:

  • certitudine indiscutabiă
  • convingere totală
  • rezistență la argumente

Tematica delirului

tematica delirului

Ideația delirantă apare în episoadele depresive la nivel psihotic. Tematica este tipică, în general concordanțe cu dispoziția depresivă, cu un conținut sărac, monoton, repetitiv, tonalitate afectivă negativă, inducând resemnarea și nu lupta, evitarea, opoziția.

Cele mai obișnuite teme delirante întâlnite sunt:

  • ideile de culpabilitate, cu o puternică rezonanță actuală a unor greșeli
  • acte morale discutabile
  • lipsa unor intervenții necesare sau intervenții brutale
  • ideile delirante hipocondrice
  • idei de transformare sau alterare corporală
  • idei de neantizare a propriului corp și a lumii externe
  • idei de influență, dominație și posesiune
  • idei de sărăcie, de ruină, de doliu
  • idei de persecuție

Apariția ideilor delirante delimitează în psihiatrie o formă clinică particulară a depresiei, și anume melancolia. În acest stadiu cel mai frecvent apare ideația de suicid. Apar gânduri suicidare recurente, fondate pe ideea că ceilalți ar putea fi mai bine situați dacă el ar muri și acestea pot merge până la planuri reale de suicid. Halucinațiile auditive, cu caracter imperativ îi comandă pacientului sinuciderea.

Dacă ești o persoană depresivă, care are ideație suicidară, poți suna oricând la numărul pentru gestionarea crizelor suicidare 0800 801 200 sau crizelor emoționale 116 123.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.