Doar pentru că un copil sau adolescent pare deprimat sau trist, nu înseamnă neapărat că are depresie. Dar atunci când aceste simptome devin persistente și interferează cu activitățile sociale, școlare și viața de familie, ne putem gândi la un episod depresiv.

Important este și dacă pe scala HADS, copilul sau adolescentul, are un scor negativ – este copilul/adolescentul depresiv sau doar are o perioadă mai proastă?

Depresia poate apărea până la 1% dintre preșcolari, 2-3% dintre școlari și 5-8% dintre adolescenți. Repartiția pe sexe este egală până în jurul vârstei de 15 ani când fetele sunt de două ori mai afectate decât băieții.

Organizația Salvați Copiii a lansat un studiu calitativ, în octombrie 2010, pentru a înțelege mai bine care este rata reală a tulburărilor mintale în România. În urma studiului, realizat în 8 locuri diferite din țară, s-a descoperit că:

  • 20% dintre copii suferă de o afecțiune psihică
  • 3.5% dintre ei au fost diagnosticați cu depresie clinică
  • 13% dintre copii au fost diagnosticați cu o tulburare de anxietate (atac de panică, fobii, anxietate socială, anxietate generalizată)

La nivel național, avem probleme mari. Din cei 880.709 copii care au fost diagnosticați cu o formă de tulburare mintală, 572.461 copii au o afecțiune de anxietate, iar 154.124 copii au o tulburare depresivă.   

Manifestarea depresiei la copil

Manifestarea depresiei la copil

Dacă la adolescent tabloul clinic al depresiei este superpozabil cu cel de la adult, la copil particularitățile dezvoltării influențează și modifică aspectul clinic al acestor manifestări.

Exprimarea depresiei la copii ia aspectul:

  • iritabilităţii şi nemulţumirii
  • al tristeţii, cu scăderea performanţelor şcolare și scăderea apetitului
  • al autoînvinovăţirii şi dorinţei de moarte, cu frecvente gesturi suicidare
  • pierderea energiei
  • insomnie sau hipersomnie

Manifestarea depresiei la preșcolar

Manifestarea depresiei la preșcolar

La preșcolar următoarele simptome pot reflecta tristețea:

  • apatia, copilul refuză să se joace
  • refuzul alimentației
  • plânge și țipă cu ușurință, este ușor iritabil
  • stagnează în greutate, motivat sau nu de diaree, vărsături sau inapetență
  • are uneori enurezis, encoprezis, dureri abdominale, diaree sau vărsături
  • copilul pare nemulțumit, în nesiguranță și nefericit, râde și zâmbește rareori
  • adesea jocul lui este distructiv

Manifestarea depresiei la școlar

Manifestarea depresiei la școla

La școlar statutul depresiv se poate manifesta prin:

  • scade puterea de concentrare a atenției, copilul pare „fără chef”, „se plictisește”;
  • scad performanțele școlare și poate apărea refuzul școlar;
  • copilul este iritabil, fără chef de joacă, preferă să stea singur, îi repede pe ceilalți dacă îl deranjează;
  • manifestă incapacitate de a se descurca în situații frustrante, „se retrage într-un colț”, „plânge neputincios”, sau dimpotrivă devine violent, „țipă, lovește sau vorbește urât” (adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal);
  • simptome psihosomatice: cefalee şi dureri abdominale sau tulburări vegetative însoțite de anxietate;
  • afirmă „că vor să moară” dar tentativele de suicid sunt rare la aceasta vârsta;

Manifestarea depresiei la adolescent

Manifestarea depresiei la adolescent

La adolescent simptomatologia este adesea similară cu a adultului. Adolescentul poate recunoaște și înțelege că este depresiv:

  • se plânge de pierderea interesului și plăcerii, de lipsa de energie;
  • tulburările de apetit și de somn sunt frecvente;
  • are frecvent sentimente de inutilitate, nefericire și eșec;
  • ideile suicidare sunt adesea prezente precum și tentativele de suicid.

Diagnostic și tratament

diagnostic si tratament pentru depresia la copii si adolescenti

Diagnosticul de depresie va fi formulat pe baza observației clinice directe și a interviului cu pacientul, al istoricului obținut de la părinți, examenului psihologic, chestionarelor specifice. Se vor exclude tulburările somatice care se pot însoți de simptome asemănătoare celor din depresie (de ex. adinamie, apatie, tulburări de apetit sau tulburări de somn).

Este recomandat ca adolescentul sau copilul să urmeze îndrumarea unui psihoterapeut pentru a se trata și a menține depresia în frâu. La fel, consilierea familiei constituie o primă etapă a tratamentului, importantă la copii și adolescenți, iar depresia nu trebuie să fie stigmatizată în nici un fel – o persoană depresivă este foarte vulnerabilă, mai ales când crede că cei dragi nu-i recunosc afecțiunea ca o boală adevărată, ci o pasă trecătoare.

Ajută-ți copilul să înceapă procesul de vindecare.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.