Depresia la vârstnici există, dar nu din cauzele cunoscute greșit din popor. La bătrânețe nu trebuie să fi trist sau să stai toată ziua în casă pentru a te odihni. Vârstnici pot avea o viață activă și fericită, cu anumite limitări biologice. O persoană poate intra în depresie dintr-o varietate de cazuri, iar de la o anumită vârstă suntem mai susceptibili să simțim suferințele și regretele care apar într-o viață de om.

Criterii de diagnosticare a depresiei

Criteriile pe care se poate diagnostica depresia la vârstnici sunt aceleași ca la persoanele adulte. La persoanele în vârstă, depresia poate fi dificil de diagnosticat întrucât pe de-o parte anumite simptome sunt atribuite în mod eronat îmbătrânirii normale:

  • dezinteresul și fatigabilitatea
  • scăderea apetitului alimentar
  • tulburările somnului și lentoarea psihomotorie  
  • tulburări ale memorie

Pe de altă parte, este posibil ca la persoanele în vârstă dispoziția depresivă să se manifeste într-o măsură mai atenuată, mai puțin evidentă.

Simptomele depresiei la vârstnici

Simptomele depresiei la vârstnici

În cazul depresiei mascate simptomatologia depresivă propriu-zisă este pe planul doi. Manifestările somatice diverse sau acuzele persistente precum și modificările funcțiilor fiziologice (somn, alimentație, sexualitate) pot fi confundate cu anumite boli somatice.

Depresia acestor persoane poate fi complicată și de:

  • tulburări de comportament,
  • consum abuziv de alcool,
  • opoziționism,
  • neliniște sau chiar agitație psihomotorie

În unele cazuri, datorită dificultăților de diagnostic, persoana poate ajunge la psihiatru chiar după ani de zile. La rândul său, pacientul neagă sentimentele de tristețe și pune în față acuzele somatice. Clinic, în 60% dintre cazuri este vorba de acuze somatice și în 30% dintre cazuri această trăire (somatizarea) este simptomul inițial al bolii.

Plângerile se referă la întregul sistem și rămân vagi, exprimând o stare de rău general. De la o anumită vârstă, pot apărea anumite probleme cu:

  • sistemul cardio-vascular
  • sistemul gastro-intestinal
  • sistemul genito-urinar
  • sistemul osteo-articular și muscular

Iar tulburările de memorie și de concentrare, precum și tulburările de somn (foarte frecvente la bătrânețe) fac persoana respectivă mult mai iritabilă, nerăbdătoare și în anumite cazuri ostilă sau chiar agresivă.

Unele persoane pot fi dominate de lentoare și anehdonie, iar în aceste cazuri persoana se prezintă cu: pierderea marcată a interesului, fatigabilitate, și dificultăți de concentrare. Riscul este ca acest dezinteres să fie considerat normal, datorat îmbătrânirii.

Anxietatea poate masca starea depresivă

Anxietatea poate masca starea depresivă

Senzația de a se speria din nimic și imposibilitatea de a se calma, va duce la o dependență crescută față de familie, și la o desocializare până la refuzul de a ieși din casă. Preocupările pentru afecțiunile somatice pot fi expresia unei stări depresive subiacente, fără nici o leziune organică, dar pot și coexista cu afecțiuni somatice de gravități diferite.  

Pacientul, deprimat, riscă să investească mai mult simptomele somatice și să treacă pe lângă cele care invocă depresia. La persoanele vârstnice care au afecțiuni somatice: 25% dintre bărbați și 30% dintre femei prezintă și o depresie.

Tulburările cognitive fac parte integrantă din tabloul depresiei. În cazul pseudodemenței, afectarea funcțiilor cognitive (atenția, memoria) reprezintă însă principalele elemente ale tabloului clinic.

Se remarcă:

  • probleme de concentrare
  • de judecată
  • de memorie
  • un grad de dezorientare în timp și în spațiu

Tabloul clinic este asemănător cu cel al unei demențe, dar simptomele nu sunt legate de leziuni cerebrale ireversibile. O examinare amănunțită face diagnosticul diferențial dintre această formă de depresie cu deficite cognitive (pseudodemență) și demență. Diagnosticul corect este important pentru stabilirea tratamentului și evaluarea prognosticului. Acest lucru nu exclude faptul că cele două sindroame pot coexista.

Depresia de tip pseudodemență

Pacientul poate veni la psihoterapeut cu o formă de depresie, se plânge de problemele legate de memorie și de alte lucruri somatice. Vârstnicul poate puncta lipsa de interes și de concentrare, răspunzând deseori cu “nu știu” în multe situații sociale.

Fatigabilitatea, pierderea capacității de a resimți plăcerea și tulburările de somn și de apetit sunt alte semne clasice.

Suicidul la persoanele vârstnice

Suicidul la persoanele vârstnice

Rata suicidului la persoanele în vârstă este de 3 ori mai mare decât în populația generală. La persoanele în vârstă, tentativa de suicid este mai rar un strigăt de ajutor, așa cum putem întâlni la persoanele mai tinere. Deci, dorința de a muri este mai frecventă la persoanele vârstnice cu depresie.

Suicidul la persoanele vârstnice:

  • este mai violent
  • rata suicidului reușit este mult mai mare după 65 de ani: la persoanele în vârstă, din 10 tentative doar una singură eșuează
  • riscul devine mai crescut la vârste între 70 și 80 de ani
  • riscul este de 4 ori mai mare la bărbați

Putem întâlni comportamente de risc la vârstnicul cu depresie: neglijează igiena alimentară, refuză să ia tratamentul sau întrerupe un tratament important.

Niciodată nu este prea târziu pentru tratament

Niciodată nu este prea târziu pentru tratament

Tratamentul antidepresiv, doar dacă este recomandat de un medic specialist, poate avea un impact pozitiv asupra calității vieții. Ședințele cu un psihoterapeut, la orice vârstă, sunt benefice – în cazul persoanei în vârstă, care are probleme cu socializarea, pierderea celor dragi și lipsa de activitate profesională, poate fi un punct care diferențiază între cei care încă au speranță că pot să se bucure de viață și cei deprimați.

Ședințele cu psihoterapeutul pot fi făcute și online, de acasă, și se trece peste a) imposibilitatea geografică sau b) problemele de mobilitate. Există și metode de tratament gratuit disponibile la un click distanță.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.