Persoanele care suferă de distimie au parte, foarte rar, de momente de fericire – sunt mai mult decât pesimiști și au o perspectivă foarte sumbră asupra vieții. Persoanele diagnosticate cu distimie nu își pot aduce aminte când a fost ultima oară când au fost cu adevărat fericite. Grija constantă și critica de sine fac viața chinuitoare, mai ales că aceste gânduri negative împiedică persoana să se distreze și să se detașeze de factorii de stres.   

Distimia este o formă de depresie cronică, mai ușoară decât depresia majoră, dar care durează, de regulă, cel puțin 2 ani. Femeile au un risc de 3x mai mare să sufere de distimie decât bărbații, iar aproximativ 10% din cei cu distimie ajung să aibă și depresie majoră.

Cei cu distimie își pierd interesul pentru activitățile normale care pot apărea într-o zi la fel de normală. Aceștia se simt fără speranță și au o stimă de sine scăzută – lucru ce influențează semnificativ viața profesională, relațiile cu cei din jur și dorința de a cunoaște lucruri sau persoane noi. Impactul negativ al distimiei poate fi un obstacol în cariera unei persoane și chiar în relațiile de prietenie și de natura sexuală a pacientului.

Care sunt simptomele distimiei

Faptul că la baza distimiei stă elementul cronic al tulburării, simptomele sunt mult mai greu de vindecat din cauza normalizării sentimentelor de tristețe și de inutilitate.

În SUA, conform Institutului Național pentru Sănătate Mintală, aproximativ 1.5% din adulți au fost afectați de distimie la un moment dat în viața lor. Distimia nu produce un grad de invaliditate atât de mare ca depresia majoră, dar poate împiedică persoana respectivă să funcționeze la capacitate optimă și reduce calitatea vieții. Distimia poate începe în copilărie sau la maturitate și este mai comună la sexul feminin decât la cel masculin.

Ce cauzează distimia?

care sunt cauzele distimiei

Specialiștii nu cunosc o cauză universal valabilă pentru distimie sau depresie. În principiu, materialul genetic are o importanță mare în declanșarea acestor tulburări mintale, iar cei care au în familie cazuri de depresie / distimie, au un risc crescut de diagnosticare.   

Mai există și posibilitatea ca funcționarea anormală a unor circuite din creierul respectivei persoane să reglementeze greșit starea de spirit și dispoziția acestuia. 

Alți factori mai des întâlniți sunt:

  • Decesul unei persoane apropiate
  • Despărțirea de persoana iubită
  • Pierderea locului de muncă sau stresul de la birou
  • Alte boli cronice
  • Anumite medicamente

Care sunt semnele și simptomele distimiei?

care sunt semnele si simptomele distimiei

Simptomele distimiei sunt aproape aceleași ca simptomele depresiei majore cu factorul diferențiator fiind intensitatea și numărul acestora.  

Unele dintre simptomele prezente persoanelor care au fost diagnosticate cu distimie pot include:

  • Sentimente de tristețe pentru cea mai bună parte din zi sau în fiecare zi
  • Lipsă de bucurie pentru activitățile care înainte erau plăcute
  • Creșterea sau pierderea de greutate sau de apetit (de obicei se observă o creștere sau o pierdere de greutate de 5% din masa corporală în decursul unei luni)
  • Insomnie sau tulburări de somn în fiecare zi
  • Neliniște prevalentă care poate să fie notată și de cei din jur
  • Oboseală și fatigabilitate aproape în fiecare zi
  • Sentimente zilnice de inutilitate și disperare, auto-învinuire excesivă care domină starea de spirit
  • Probleme cu păstrarea atenției și imposibilitate de a se concentra
  • Frica de a lua decizii, oricât de mici sau mari ar fi ele
  • Gânduri recurente cu tema principală fiind moartea, suicidul, tentativa de suicid și crearea unui plan de sinucidere

Distimia se transformă în depresia majoră

distimia se transforma in depresia majora

Fără tratament, distimia se poate transforma în depresie majoră.

Tratamentul recomandat îmbină psihoterapia și medicamentele antidepresive, dar nu există o metodă perfectă pentru fiecare. Psihoterapia, care este un termen destul de general care înglobează mai multe tipuri de terapie, poate ajuta pacientul cu:

  • Adaptarea la momentele de criză sau alte dificultăți
  • Identificarea elementelor negative care au contribuit la starea de depresie
  • Schimbarea comportamentului dăunător care menține depresia
  • Înlocuirea gândurilor negative și comportamentului dăunător cu unele pozitive și sănătoase  
  • Găsirea unor metode de a face față mai bine problemelor ce pot apărea
  • Redobândirea sentimentului de satisfacție, bucurie și de control
  • Setarea unor țeluri de viață realiste

Căi pentru a găsi tratamentul potrivit pentru tine există. Lasă-ne să te ajutăm să duci o viață mai bună.

Articol redactat de Mihai Bran, Medic Psihiatru si Psihoterapeut.

Uneori depresia sau tulburările de anxietate pot trece neobservate. Nu aștepta prea mult. Testează-te acum!
*Scala HADS este un instrument de screening validat științific.