×

Stresul nu este întotdeauna rău. În doze mici, te poate ajuta să funcționezi în timpul momentele de presiune și să te motiveze să iei cele mai bune decizii, bazate pe raționament. Dar când ești, în mod constant sub presiune, și întotdeauna la capătul puterilor, mintea și corpul suportă consecințele.

Când ești stresat corpul tău acționează ca și cum ai fi în pericol. În consecință, produce hormoni care accelerează bătăile inimii, te face să respiri mai repede și îți dă energie sporită pentru a înfrunta situația. Tot acest proces se numește fight or flight (luptă sau fugi).

Dacă te simți frecventat de sentimentele de îngrijorare fără rost, din cele mai mici motive, copleșit și epuizat emoțional, e timpul să iei o pauză. Ca să te protejezi mai bine și să îmbunătățești calitatea vieții încearcă să înveți să recunoști semnele și simptomele stresului cronic.

Cum combatem stresul?

Stresul si factorii stresanti

Anumiți factori de stres sunt normali și chiar necesari. Stresul  îți dă acel impuls de care ai nevoie atunci când ai mult de lucru sau când trebuie să reacționezi repede. De exemplu, te poate ajuta să câștigi o cursă sau să termini o sarcină dificilă la timp.

Însă, dacă stresul devine o constantă în viața ta, poate avea efecte negative. În timp, produce dureri de cap, de spate, ne tulbură somnul și provoacă afecțiuni digestive. Mai mult, îți slăbește sistemul imunitar, lăsându-te vulnerabil în fața bolilor.

Pentru a ține stresul sub control este esențial să afli care sunt factorii declanșatori. Gândește-te la toate evenimentele care s-au petrecut în ultimele 6 luni în viața ta.  

Evenimentele petrecute la muncă

Evenimentele petrecute la munca pot fi stresante

Se au în vedere în primul rând schimbările implementate în această perioadă (schimbarea sarcinilor, schimbarea programului și a condițiilor de muncă sau efectuarea unui curs de perfecționare la locul de muncă).

Apoi, responsabilitățile pot fi, de asemenea, factori de stres care trebuie luați în calcul atunci când încerci să stabilești un nivel al stresului. Dacă există probleme la muncă cu șeful, colegii, subalternii, reajustări majore ale businessului, te poți gândi și la aceștia ca fiind posibili factori de stres.

În ceea ce privește statutul profesional gândește-te dacă în ultimele luni ai avut parte de o promovare, un transfer, o retrogradare, pensionare, relocare sau ai fost concediat.

Schimbările produse la nivel familial

Schimbarile la nivel familial pot fi stresante

Dacă ți-ai schimbat reședința toată agitația presupus de mutare se poate să îți fi cauzat un nivel destul de ridicat de stres. Gradul de stres diferă și în funcție de locul în care te-ai mutat (același oraș, un alt oraș sau altă țara).

La nivel familial pot să apară schimbări majore ale condițiilor de locuit, schimbări în ceea ce privește timpul petrecut cu membrii familiei sau schimbări majore de comportament ale unui membru din familie ori probleme de sănătate.

Mariajul constituie un alt punct de luat în calcul pentru stabilirea factorilor de stres. Te-ai căsătorit recent, ai divorțat, te-ai despărțit recent de partenerul de viață din cauza problemelor de muncă sau din cauza problemelor personale?

Sarcina, nașterea, adopția, copilul pleacă de acasă pentru a merge la facultate sau își începe viața pe cont propriu. Toate aceste elemente pot, la un moment dat, să ne tensioneze viața. Problemele cu rudele, divorțul părinților sau mutarea unor rude la tine sunt alte probleme stresante care merită trecute pe hârtie dacă vrei să îți contabilizezi factorii de stres.

Dispariția cuiva drag este cel mai mare factor de stres pentru individ. Fie că este vorba de moartea partenerului, a unui părinte, a unui copil, a unui frate, fie că este vorba de un avort, toate aceste momente ne pun mintea și organismul în mare dificultate.

Viața personală și socială

Viata personala, sociala si stresul

Chiar dacă aparent vacanța este privită ca un moment de relaxare, pentru unii dintre noi se poate transforma într-un factor de stres.  Apoi, accidentele, deciziile majore privind viitorul apropiat sau realizările majore pot ridica nivelul de stres resimțit.

Relațiile, fie ele de prietenie, fie de cuplu ne pot produce stres. Începutul sau sfârșitul unei relații, problemele în cuplu, logodna, dificultățile apărute în viața sexuală sau dezamăgirile ne afectează confortul psihic.

Stresul financiar apare frecvent, iar pierderea slujbei, avarierea unei proprietăți, ipoteca sau împrumutul își pun accentul pe sănătatea noastră mintală.

Stresante sunt și problemele de sănătate: bolile sau leziunile care te țin la pat sau în spital, tratamentele dentare de amploare, schimbările majore în obiceiurile alimentare, schimbările majore în obiceiurile de dormit, schimbările majore în programul de recreere.

Astfel că, atât evenimentele fericite, cât și cele negative ne provoacă un anume nivel de stres. Important este să identificăm sursele de stres și să încercam să le diminuăm.

Încrederea în sine înseamnă aprecierea și valorizarea propriei persoane. Este o atitudine care le permite indivizilor să aibă o opinie pozitivă și în același timp realistă despre ei înșiși. Individul este încrezător în forțele proprii, se simte stăpân pe viață lui și obține ceea ce își propune. Chiar și atunci când așteptările lui nu sunt îndeplinite, ele continuă să fie pozitive.

Încrederea în tine este adesea legată de stima și de valoarea de sine. Este acea credință în forțele proprii determinată de îndeplinirea realizărilor pe plan personal și profesional. Încrederea în tine însuți înseamnă, de asemenea, să ai încredere că orice situație cu care te confrunți, o să fie rezolvată, de tine, într-un mod pozitiv – nu neapărat avantajos.

Dar, adesea, unii dintre noi au tendința de a crede că nu sunt capabili să-și îndeplinească visele și dorințele – parte din cauze lipsei de motivație, educație și probleme financiare, discriminare etnică, de gen, sau sexuală, dar și din cauza conflictelor armate sau dezastrelor naturale.

De asemenea, s-ar putea să nu fim motivați din cauza fricii de eșec – creându-se un ciclu vicios, pentru că a fi motivat necesită încredere și stimă de sine.

Cum se dezvoltă încrederea în sine?

Increderea in sine si stima de sine

Există mulți factori care contribuie la dezvoltarea încrederii în sine.

Atitudinea părinților este crucială în ceea ce privește încrederea în sine a copiilor, mai ales când sunt mici. Când părinții oferă acceptare, sentimentele pozitive ale copiilor despre ei înșiși sunt consolidate. În cazul în care unul sau ambii părinți sunt excesiv de critici, exigenți sau dacă, dimpotrivă, sunt prea protectori și descurajează orientarea spre independență, copiii se pot simți incapabili sau inferiori. Astfel, părinții trebuie să încurajeze copilul, să îl accepte și să îl iubească chiar și atunci când greșește, pentru că doar în felul acesta îl poate ajuta să își dezvolte încrederea în sine.

Relația dintre stima de sine scăzută, tulburările mintale și suferința psihică este foarte complexă. Reducerea stimei de sine predispune la tulburarea mintală, care, la rândul său, bate respectul de sine. În unele cazuri, stima de sine scăzută este în sine o caracteristică cardinală a tulburării psihice, ca de exemplu, în depresie sau tulburare de personalitate.

Persoanele cu stima de sine scăzută tind să vadă lumea ca un loc ostil și ca fiind victimă. Ca urmare, ei sunt reticenți să se exprime și să se afirme, ajung să rateze experiențe și oportunități importante pentru dezvoltarea lor personală și profesională și să se simtă neputincioși să schimbe lucrurile. Toate acestea diminuează în continuare stima de sine.

Surprinzător, lipsa de încredere în sine nu este neapărat legată de lipsă unor abilități. În schimb, este adesea rezultatul concentrării asupra unor așteptări nerealiste sau asupra standardelor stabilite de alții, în special de părinți și de societate. Influența prietenilor în conturarea sentimentelor despre sine poate fi la fel de puternică sau mai puternică decât cea a părinților și a societății.

Surprinzător, stresul este benefic pentru că ne determină să ne mobilizăm, astfel încât să facem față provocărilor zilnice. Dar, bineînțeles, acest lucru este valabil pe termen scurt. Atunci când stresul devine o constantă ne afectează serios atât starea fizică, cât și pe cea mentală.

Stresul, este un sentiment pe care oamenii îl au atunci când sunt supraîncărcați și se luptă să facă față cererilor. Aceste cereri pot fi legate de finanțe, de muncă, de relații și de alte situații, dar orice lucru care reprezintă o provocare reală sau percepută sau o amenințare la adresa bunăstării unei persoane poate provoca stres.

Sarcinile de lucru obositoare care au termene limită, nivelul de risc al deciziilor pe care le iei la un moment dat acumulate cu probleme de cuplu sau probleme de sănătate ridică nivelul de stres la cote foarte înalte. În plus, un mediu de lucru ostil sau șefi prea impunători dăunează cu atât mai mult psihicului. În fața acestor factori, organismul trebuie să facă eforturi să se adapteze, însă uneori cedează.

Stresul poate fi un motivator eficient. Acesta poate fi esențial pentru supraviețuire. Mecanismul fight-or-flight (luptă sau fugi) ne ajută să determinăm reacțiile propice când suntem puși față în față cu un pericol.

Cu toate acestea, dacă acest mecanism este declanșat prea ușor sau când există prea mulți factori stresori, acesta poate submina sănătatea mintală și fizică a unei persoane și poate deveni nociv.

Stresul ne schimbă comportamentul

Stresul ne schimba comportamentul

Atunci când suntem stresați, în organism se eliberează o serie de hormoni, printre care și cortizolul, așa-numitul hormon al stresului. Treptat, acesta începe să genereze diverse simptome printre care amețeala, dureri de cap, stări de insomnie sau de irascibilitate, dificultăți de concentrare, ne taie pofta de mâncare și cheful de viață. Azi un pic, mâine un pic, și prin aceste stări se instalează pe neștiute depresia.

În primul rând, stresul afectează starea de sănătate a organismului provocând diverse boli. Cea mai frecventă boală cauzată de stres este cea de inimă. Oamenii stresați sunt mai predispuși să facă atac de cord, iar după un astfel de episod șansele ca persoana respectivă să devină deprimată sunt foarte mari.

Apoi, stresul este principala cauză a cancerului. O astfel de boală traumatizează atât fizic, cât și psihic persoana în cauză. Procedurile dureroase de vindecare, costul foarte ridicat al tratamentelor, incertitudinea vindecării pot conduce foarte ușor către depresie.

Efectele daunatoare ale stresului

Un alt efect al stresului este insomnia. Stresul poate cauza supraexcitarea sistemului nervos, o stare biologică în care oamenilor pur și simplu nu le mai este somn. Sau le este somn, dar nu pot să doarmă. Iar somnul, se știe, este esențial pentru menținerea unei stări mentale bune.   

Adesea, stresul provoacă schimbări vasculare care pot duce la dureri de cap sau migrene. Mai mult, stresul ne tensionează și mușchii, care înrăutățesc durerile de cap.

Prea mult cortizol eliberat în organism va interfera cu abilitățile creierului de concentrare. În timpul perioadelor de stres maxim, hormonul interferează cu neurotransmițătorii, chimicalele pe care celulele creierului le folosesc ca să comunice între ele. De aceea, procesul de a gândi clar poate fi afectat.   

Un stres sever, constant, poate afecta sarcina, poate provoca pierderea acesteia sau poate împiedica o femeie să rămână însărcinată. Mai mult, nivelul ridicat de stres poate afecta dezvoltarea creierului fetusului. În plus, factorii de stres sunt foarte riscanți în astfel de perioade pentru că femeia este extrem de sensibilă la schimbările care se produc cu organismul ei și poate foarte ușor să dezvolte o depresie, fie înainte, fie după naștere.

Depresia sezonieră, după cum este denumită, este un tip de depresie care are un pattern sezonier. Aceasta apare într-un anumit anotimp, fie iarna, fie vara. Deși există persoane care au în mod recurent simptome de depresie vara, pentru majoritatea oamenilor starea afectivă se înrăutățește în perioada de tranziție de la toamnă la iarnă.

Simptomele depresiei sezoniere încep pe la jumătatea toamnei și pot dura până primăvara, făcând această perioadă lungă și grea pentru cei afectați. Persoanele care suferă de acest tip de afecțiune pot resimți uneori o intensificare a simptomelor în lunile ianuarie sau februarie.

Simptomele depresiei de iarnă sunt aceleași ca ale depresiei majore, distincția fiind perioadele de remisiune în lunile de primăvară sau vară. Pentru persoanele care suferă de depresie sezonieră vara, perioadele de remisiune sunt în lunile reci, toamna și respectiv iarna.

Intensitatea simptomelor variază de la o persoană la alta, iar semnele comune includ: stare depresivă, iritabilitate, schimbări în apetit și greutate, libido scăzut, oboseală, dificultate de concentrare, lipsa speranței, tristețe, disperare, somn prelungit. Persoana afectată poate face chiar uz de alcool sau droguri pentru a încerca o îmbunătățire a stării afective.

Cauze ale depresiei sezoniere

cum sa faci fata depresiei sezoniere

Deși cauzele exacte ale depresiei sezoniere nu sunt stabilite foarte clar, cele mai multe teorii indică spre faptul că iarna ziua este mai scurtă, iar aceasta are un impact negativ asupra stării noastre afective. Scurtarea zilei și lipsa luminii solare ne afectează ritmul circadian și secreția de serotonină și melatonină din creier.

Faptul că zilele reci de toamnă-iarnă sunt mai scurte, cerul este mai mult înnorat, iar soarele nu mai strălucește la fel cum o făcea în anotimpul cald, ne poate face să ne simțim confuzi și obosiți.

Fiind mai mult întuneric, secreția de serotonină – un neurotransmițător care ne ajută să ne reglăm starea emoțională – este inhibată. Deficitul de serotonină poate ne poate afecta somnul, starea emoțională, apetitul, și poate duce la depresie.

Întunericul sporește însă secreția melatoninei, un hormon care ne pregătește corpul pentru somn și ne ajută să dormim. De aceea, în zilele întunecoase din toamnă-iarnă, ne putem simți lipsiți de energie, somnoroși și avem nevoie să dormim mai mult.

Ce să faci dacă ai depresie sezonieră

depresie sezoniera

Depresia sezonieră ne poate afecta relațiile, starea de sănătate și desfășurarea activităților zilnice. De aceea este bine să știm ce putem face pentru a diminua efectele acesteia din viața noastră. Mai jos am scris despre câteva lucruri pe care le poți face ca să te simți un pic mai bine în fiecare zi.

1. Stabilește vizite la medicul psihiatru și la psihoterapeut

Dacă simți că starea ta afectivă se înrăutățește la schimbarea anotimpului, în primul rând, și cel mai important este să apelezi la specialiști în sănătatea psihică pentru un diagnostic corect și tratament corespunzător.

Medicația este importantă pentru tratamentul acestei afecțiuni, iar administrată în paralel cu psihoterapia te poate ajuta să faci față mult mai ușor depresiei sezoniere. Psihoterapia te poate ajuta să înveți noi abilități de coping pe care le poți folosi pentru a trece cu bine prin această perioadă.

2. Alătură-te unui grup de suport pentru persoanele care suferă de depresie

Întâlnirile regulate cu persoane care trec prin aceleași probleme ca și tine te pot ajuta foarte mult. Grupul poate fi o sursă pentru îmbunătățirea stării tale de spirit, te poate face să te simți înțeles și să ieși din izolare și singurătate.

3. Adoptă și menține un stil de viață sănătos

mananca sanatos ca sa faci fata depresiei sezoniere

În plus, pe lângă tratamentul medicamentos și psihoterapeutic este important să ai o dietă echilibrată și sănătoasă pentru a avea energie și a te simți bine. Dacă ai poftă de ceva dulce, optează pentru fructe în loc de bomboane sau alte dulciuri.

Fă exerciții fizice regulat. Exercițiile fizice ajută la ameliorarea depresiei sezoniere. Pot fi exerciții ușoare pe care le poți face în aer liber sau la soare, ori în camera mai luminoasă. Este un mod foarte simplu pentru a-ți îmbunătăți starea afectivă, mai ales dacă le efectuezi regulat.

Dormi 8 ore pe noapte, chiar dacă simți că ai nevoie de mult mai mult. 8 ore de somn sunt suficiente pentru a te simți odihnit. În plus, dacă dormi mai mult pierzi timp prețios din zi pe care îl poți folosi să stai la lumină. Încearcă să stabilești o rutină prin a te trezi la aceeași oră dimineața, chiar dacă îți este greu să te trezești sau să te ridici din pat.

Relaxarea are și ea un rol foarte important într-un stil de viață sănătos. Practică exerciții de relaxare sau meditează regulat, mai ales atunci când te simți stresat. De asemenea, alocă-ți timp în fiecare zi pentru o activitate care îți face plăcere.

4. Expune-te la lumină

În cazul depresiei de toamnă-iarnă expunerea la lumina naturală este importantă. Fie că alegi să mergi în parc, să citești o carte pe balcon sau să petreci mai mult timp lângă fereastră în cea mai luminoasă cameră din casa ta, stai la lumină ori de câte ori poți. Expune-te fără a purta ochelari de soare; ochii transmit semnalele necesare la creier să regleze secrețiile hormoni care au impact asupra stării afective.

5. Petrece timp cu persoanele apropiate

Multe persoane care au depresie sezonieră aleg să stea singure în casă. Chiar dacă nu ai chef să vorbești cu nimeni, a petrece timp cu persoanele dragi ție te poate ajuta să te simți mai bine. Este poate un efort, însă timpul de calitate cu familia și prietenii este benefic pentru minte și suflet.

Un stil de viață sănătos în care să incluzi și relaxarea, medicația și psihoterapia pot fi combinate pentru a te ajuta să faci față depresiei sezoniere, și poate chiar să o ții la distanță anul viitor.

Go Top