×

Gândirea pozitivă este înainte de toate o atitudine. Un mod de a privi lucrurile, astfel încât să aștepți rezultatul pozitiv din orice situație. Gândirea negativă este exact opusul, și de cele mai multe ori atrage evenimente negative. Atât gândirea pozitivă cât și cea negativă fac parte din stările psihologice normale ale unei persoane.  

Publicația Psychology Today subliniază faptul că avem undeva la 25,000 și până la 50,000 de gânduri în fiecare zi – iar natura acestor gânduri conturează perspectiva asupra vieții, precum și starea de dispoziție. Atunci când gândurile sunt în mare parte negative, sunt șanse să suferi depresie. Gândurile pozitive te pot ține fericit, dar în cele din urmă ar putea fi nerealiste.

Ambele tipuri de gândire sunt importante pentru o minte sănătoasă, dar folosirea lor într-un mod cât mai corect este partea cea mai importantă.

Gândirea pozitivă ne ajută să ne concentrăm

gandirea pozitiva ne ajuta sa ne concentram

Gândirea pozitivă se caracterizează prin raționalitate, orientare către activ, constructiv, pe direcția depășirii dificultăților, în timp ce gândirea negativă se caracterizează prin pasivism și neîncredere. Pentru că gândirea pozitivă să fie cu adevărat pozitivă, trebuie să fie cât mai apropiată de realitate.

Persoanele care gândesc pozitiv au o imagine de sine bine conturată, își cunosc și își evaluează corect atât calitățile cât și defectele. Persoanele pozitive au capacitatea de a-și stabili scopurile astfel încât acestea să fie atinse și în același timp cred în forțele lor de realizare, de aceea obțin performanță.  

Gândirea pozitivă le asigură acestor persoane sănătatea fizică și psihică, eliminând eventuale trăsături nevrotice. Mai mult, confortul psihic le permite să facă față efortului fizic și psihic, să reziste la factorii stresori.   

Gândirea negativă atrage eșecul

Gandirea negativa atrage esecul

Persoanele cu o gândire negativă sunt anxioase, nefericite, îngrijorate, intră permanent în conflict cu sine și cu alții. Ei tind să nu își fixeze anumite scopuri pentru că le consideră prea mari ca să le poată realiza, nu au încredere în forțele lor. Tind să anticipeze eșecul și au în permanență sentimente de inferioritate.

Că urmare a acestei gândiri negativiste apar la nivel somatic modificări de tip cardiovascular (palpitații, modificări tensionale), modificări de tract digestiv (ulcer gastric și duodenal, gastrită), modificări ale sistemului imunitar (vulnerabilitate la răceli și gripe), modificări ale aparatului urinar (incontinență urinară), modificări ale circulației vertebrobazilare (amețeli, zgomote în urechi).

De asemenea, pot să apară și modificări de natură psihosomatică induse de gândirea negativă, precum oboseală cronică, durere nejustificată, teamă de sufocare, anxietate, colită sau hiperventilație.

Așadar, gândirea negativă definește pesimismul, iar gândirea pozitivă definește optimismul. Tocmai de aceea, pentru un pesimist, există întotdeauna ceva pentru care să își facă griji. Nimic nu este niciodată destul de corect, evenimentele negative se țin lanț. În timp ce o persoană optimistă recunoaște circumstanțele negative, dar alege să fie pozitivă în fața lor și caută soluții de îmbunătățire.

Există ideea greșită conform căreia este normal ca bătrânii să se simtă deprimați. Adesea, atunci când depresia se manifestă nu este luată în considerare și este tratată ca o parte normală a procesului de îmbătrânire.

Depresia la bătrâni, nediagnosticată și netratată, cauzează multă suferință atât pentru familie, cât și pentru persoanele în cauză, care altfel ar avea o viață normală. O dată ce diagnosticul de depresie a fost pus, tratamentul pe bază de medicamente și psihoterapia poate ajuta persoana depresivă să se întoarcă la o viață normală.

“La această vârstă, depresia este trecută cu vederea și nediagnosticată. Deși, suntem obișnuiți ca la vârstnici organismul să reacționeze mai puțin prompt în fața agresiunii factorilor patologici, depresia nu este o stare normală a procesului de îmbătrânire”, spune Dr. Anca Talasman, medic primar, psihiatrie.

Consecințele ignorării episodului depresiv

Consecintele ignorarii episodului depresiv la varstnici

În primul rând, depresia crește riscul de deces, prin declanșarea sau agravarea unor afecțiuni, precum cele cardiovasculare, demența sau diabetul. Mai mult, la bolnavii de SIDA, depresia afectează sistemul imunitar, generând complicații ale bolii.

Depresia se consideră a fi principalul factor de risc pentru majoritatea deceselor cauzate de suicid, iar persoanele în vârstă prezintă un risc deosebit de mare de a dezvolta depresie. Din păcate, depresia merge adesea nediagnosticată și netratată la adulții mai în vârstă, iar depresia netratată poate duce la sinucidere.

Depresia vârstnicilor, pe lângă agravarea bolilor prezente,prezintă și un mare risc de suicid atunci când nu este tratată la timp. Sentimentele apăsătoare și stările profunde de tristețe întunecă, pur și simplu, mintea pacientului. Acesta nu mai este capabil să judece limpede și în momentul de maximă tristețe vede ca unică posibilitate de ieșire din situația respectivă suicidul.

În timp ce persoanele în vârstă fac mai puține tentative de sinucidere decât tinerii, aceștia au o rată mai mare de merge până la capătul planului de a se sinucide. De fapt, persoanele de peste 65 de ani reprezintă doar 12% din populație, dar reprezintă 16% din totalul deceselor, potrivit celor mai recente date disponibile.

Suicidul la varstnici

Riscul crește și mai tare în momentul în care pacientul începe să nu se mai alimenteze corespunzător, pe motiv că nu are poftă de mâncare. Astfel, se poate ajunge la un stadiu în care pacientul scade așa de mult în greutate, încât îi este slăbit întreg organismul. Mai ales că organismul unui bătrân nu este la fel de puternic precum cel al unei persoane mai tinere. Mai mult, ele sperie pacientul, deoarece acesta începe să bănuiască existența unei alte boli grave, nou apărute și nediagnosticate

Somnul necorespunzător, transformă depresivul într-un pacient vulnerabil. Lipsă somnului îi provoacă stări de iritabilitate, irascibilitate și suspiciozitate.

Nici medicamentele antidepresive nu sunt lipsite de riscuri, unele dintre acestea implicând riscul de diabet sau dependentă, în cazul tratamentelor incorect administrate. Apoi, trebuie avută mare grijă la felul în care sunt combinate medicamentele, pentru că o persoană vârstnică care suferă și de o altă boală are deja un tratament cu care antidepresivele ar putea intra în conflict.

“Pacientul depresiv care prezintă și alte patologii asociate este un pacient fragil, datorită resurselor biologice scăzute și, de asemenea, este un pacient non compliant datorită multitudinii de medicamente care îi sunt prescrise. O atenție deosebită trebuie acordată interacțiunilor medicamentuase întrucât vârstnicii, majoritatea cu multiple afecțiuni cronice sunt suprasaturați de schemele terapeutice care le sunt administrate”, adaugă Dr. Anca Talasman, medic primar, psihiatrie.

Un studiu efectuat în cursul acestui an confirmă teoria specialiștilor conform căreia stresul a devenit deja parte din viața cotidiană a tuturor. Tocmai de aceea, se încearcă identificarea tipurilor de stres, a factorilor stresori și posibile modalități de a combate stresul.

Dr. Karl Albrecht, este un pionier în dezvoltarea strategiilor de reducere a stresului pentru oamenii de afaceri. El a definit, în cartea sa din 1979 “Stresul și managerul”, patru tipuri comune de stres.

Stresul cauzat de lipsa de timp

Stresul cauzat de lipsa de timp

Foarte frecvent stresul apare atunci când ne facem griji cu privire la timp, mai precis de lipsa acestuia. Te îngrijorezi pentru mulțimea de lucruri pe care trebuie să le faci și pentru posibilul eșec. În aceste situații te poți simții ca prins într-o capcană, nefericit sau lipsit de speranță.

Cele mai comune exemple de stres provocat de timp sunt grijile pe care ni le dau deadline-urile sau întârzierile la întâlniri importante.   

Este foarte important să înveți cum să manageriezi acest stres, mai ales dacă vrei să lucrezi productiv într-o organizație. În primul rând, învață abilități de a manageria timpul: folosește liste cu ceea ce ai de făcut sau dacă trebuie să gestionezi mai multe proiecte fă-ți planuri de acțiune.

Apoi, ai grijă să îți acorzi suficient timp pentru lucrurile importante. Aceste priorități sunt în general cele care te vor ajuta să îți atingi obiectivele.   

Stresul anticipativ

Stresul anticipativ

Stresul anticipativ este acel tip de stres pe care îl experimentezi atunci când îți faci griji cu privire la viitor. Uneori acest tip de stres poate fi centrat pe un eveniment care urmează să aibă loc, o eventuală prezentare pe care o vei susține.

Cea mai eficientă tehnică de a combate acest tip de stres este vizualizarea pozitivă, ceea ce înseamnă că îți imaginezi că evenimentul va decurge bine, pornești la drum cu gânduri pozitive.

Cercetările arată că mintea nu poate face diferența, la nivel neurologic, între o situație pe care ai vizualizat-o în mod repetat pozitiv de una care se întâmplă realmente.

În plus, este mai bine să te concentrezi pe ceea ce se întâmplă în prezent, de cât să faci presupoziții pentru viitor. Și foarte important este să înveți să învingi teama de a da greși.  

Stresul situațional

Stresul situational

Stresul situațional apare atunci când te afli într-o împrejurare înfricoșătoare, pe care nu o poți controla. Cel mai concret exemplu este o situație de urgență.

Conflictele, la rândul lor, reprezintă o mare sursă de stres situațional, la fel ca și deciziile importante pe care trebuie să le iei pe moment.   

Stresul de întâlniri

Stresul de intalniri

Acest tip de stres apare atunci când trebuie să interacționezi cu o anume persoană sau cu un grup de persoane, pe care nu îi placi sau pe care îi consideri imprevizibili. Acest tip de stres poate să apară și dacă funcția ta presupune o interacțiune permanentă cu clienți.

Indiferent că stresul este cauzat de traficul de la orele de vârf, de volumul mare de lucru, de clienții dificili sau de știrile neplăcute, cu toții îl experimentăm cel puțin o dată pe zi. Problema apare acolo unde nu este controlat sub nici o formă. În felul acesta ne afectează productivitatea și sănătatea.

Tocmai de aceea, un jurnal al momentelor stresante poate fi de folos. El ne ajută să înțelegem mai bine cauzele stresului și, de asemenea, ne oferă o introspecție în ceea ce privește modul în care reacționăm la stres. În felul acesta înregistrezi momente asupra cărora poți să revii pentru a le analiza.

Astfel, jurnalul te ajută să înțelegi cauzele stresului resimțit în anumite momente, nivelul de presiune la care funcționezi cel mai bine și felul în care ai putea gestiona stresul.

Cum folosești jurnalul?

Cum folosesti jurnalul ca sa tii stresul sub control

Un jurnal al momentelor stresante nu este foarte diferit de un jurnal normal. Poate avea orice format, important este să-ți fie ușor de folosit și completat. Spre deosebire de un jurnal normal, unde de obicei se scrie la sfârșitul zile, într-un jurnal de stres este indicat să scrii mai des, dacă este cazul chiar de mai multe ori pe durata unei zile.

Este foarte important să completezi jurnalul în mod constant. Pentru fiecare moment de stres adăugat în jurnal notează: data și ora (de vreme ce vei introduce mai multe situații pe durata unei zile, pentru rezultate optime este bine să evidențiem și ora, astfel încât să putem separa stresul generat de o zi de lucru normală, de alte surse externe), evenimentul în sine, felul în care te simți, gradul de eficiență cu care lucrezi în acel moment, ce a provocat momentul stresant. Poți nota și simptomele pe care le ai (de exemplu, furie, dureri de cap, puls mărit, palme transpirate etc.), cum îți propui să gestionezi situația.

Analiza datelor

Analizeaza-ti perioadele stresante

În primul rând, vezi care sunt factorii de stres care se repetă și care au fost cei care ți-au cauzat cele mai multe neplăceri. Pasul următor presupune observarea modalităților în care ai rezolvat problema stresantă.

Apoi, încearcă să găsești modalități de a schimba în bine aceste situații care ți-au provocat un nivel ridicat de stres. Iar, în final, vezi în ce măsură ți-au afectat acești factori de stres dispoziția și eficiența.

După ce ți-ai analizat jurnalul ar trebui să ști care sunt cele mai importante și mai frecvente surse de stres din viața ta. În felul acesta le vei putea gestiona mai bine, pentru că vei ști la ce să te aștepți.

Go Top