×

Simptomele depresive împiedică funcționarea normală a persoanei, producând durere și suferință nu numai celor care se confruntă cu această tulburare, ci și celor din jurul acestora. Afecțiunea, într-un stadiu avansat, poate provoca chiar și delir.

Depresivul tinde să iasă din situaționalizare, nu participă la ceea ce e prezent și se întoarce mereu în trecut. Bolnavul se resimte și se evaluează ca incapabil, lipsit de energie, vinovat și fără viitor. Este posibil ca părerea celorlalți să nu mai conteze, iar prietenii și cei din jur sunt priviți ca factori ce îl condamnă și învinovățesc.

Delirul se instalează brusc

delirul se poate instala brusc

Sentimentul de vinovăție ajunge în stadiul în care nu mai e trăit ca simplă dispoziție afectivă, ci într-o modalitate ce poate fi formulată discursiv. De obicei, depresivul are în minte că este cel mai incapabil om de pe pământ, iar acesta devine convins ca nu poate să-și depășească această condiție și că este condamnat să sufere.

Pentru a intra în starea delirantă propriu zisă se produce o ruptură. Delirul se instalează într-un timp relativ scurt prin succesiunea a două secvențe. Inițial apare o dipozitie delirantă în care subiectul resimte că se întâmplă ceva, dar este nelămurit, apoi brusc printr-o percepție delirantă se clarifică tema. Aceasta este absurdă și nu are legătură cu împrejurările, prezentând toate caracteristicile delirului:

  • certitudine indiscutabiă
  • convingere totală
  • rezistență la argumente

Tematica delirului

tematica delirului

Ideația delirantă apare în episoadele depresive la nivel psihotic. Tematica este tipică, în general concordanțe cu dispoziția depresivă, cu un conținut sărac, monoton, repetitiv, tonalitate afectivă negativă, inducând resemnarea și nu lupta, evitarea, opoziția.

Cele mai obișnuite teme delirante întâlnite sunt:

  • ideile de culpabilitate, cu o puternică rezonanță actuală a unor greșeli
  • acte morale discutabile
  • lipsa unor intervenții necesare sau intervenții brutale
  • ideile delirante hipocondrice
  • idei de transformare sau alterare corporală
  • idei de neantizare a propriului corp și a lumii externe
  • idei de influență, dominație și posesiune
  • idei de sărăcie, de ruină, de doliu
  • idei de persecuție

Apariția ideilor delirante delimitează în psihiatrie o formă clinică particulară a depresiei, și anume melancolia. În acest stadiu cel mai frecvent apare ideația de suicid. Apar gânduri suicidare recurente, fondate pe ideea că ceilalți ar putea fi mai bine situați dacă el ar muri și acestea pot merge până la planuri reale de suicid. Halucinațiile auditive, cu caracter imperativ îi comandă pacientului sinuciderea.

Dacă ești o persoană depresivă, care are ideație suicidară, poți suna oricând la numărul pentru gestionarea crizelor suicidare 0800 801 200 sau crizelor emoționale 116 123.

Sindromul burnout poate avea în timp efecte negative majore dacă nu este tratat. Însă, prin diverse tehnici de prevenire, epuizarea psihică, care conduce la burnout, poate fi oprită dacă se iau măsuri încă de la primele manifestări.

Dacă ai ajuns la burnout, înseamnă că ai atins o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică cauzată de un stres excesiv. La ce trebuie să te aștepți, pe termen lung, dacă nu este abordat tratamentul corespunzător? Principalele manifestări sunt lipsa (constantă) de energie și motivație, absența productivității și apariția sentimentului de neajutorare și resemnare.

Fiecare dintre noi poate avea zile mai bune sau mai rele, zile în care este stresat mai mult sau mai puțin. Nu trebuie însă confundat stresul cu burnout-ul. Stresul provine de la prea multe presiuni și tensiuni, dar îți lasă mintea limpede, încât să poți realiza că te vei simți la loc bine dacă readuci situația sub control.   

Burnout-ul, însă, implică sentimente de supraîncărcare, subestimare, gol interior și chiar senzația că viața nu are sens. Acest sindrom produce o lipsă mare de încredere în sine și motivație, care de multe ori nici nu este conștientizată. Totuși, burnout-ul poate fi prevenit și tratat.   

Munca, principala cauză a burnout-ului

Principala cauza a sindromului burnout este munca

Un studiu realizat de Maslach, pe 751 de angajați, arată că 39% dintre aceștia aveau simptome de burnout în mod curent, iar 75% dintre ei au resimțit burnout-ul măcar într-un moment din cariera lor.  

Burnout-ul organizațional, așa cum este supranumit, are ca surse de stres orele prelungite de muncă, competiția între colegi, grija asupra clienților și supravegherea din partea șefului. Există, în plus, și alți factori de stres care conduc la epuizarea totală, cum ar fi cerințele neclare sau exigente la locul de muncă, activitățile monotone sau munca sub presiune.

Primul pas în prevenirea sau combaterea unor astfel de situații este să încetezi din a face lucrurile care te stresează sau care nu îți conferă liniște și echilibru, chiar dacă o astfel de decizie ar însemna schimbarea locului de muncă sau al carierei. Totuși, dacă nu ești pregătit pentru o schimbare radicală, poți încerca să înfrunți situația prin discuții clarificatoare cu șeful tău – să știi exact ce implică activitățile tale și dacă pot fi schimbate.  

Dacă te simți suprasolicitat în ultima vreme, e recomandat să îți iei câteva zile de concediu în care să te relaxezi și să îți pui gândurile în ordine.

De la stres la relaxare

De la stres la relaxare

Deși un recent studiu olandez, publicat în Psychological Reports, arată că 40% dintre cazurile de burnout sesizate la cabinetele de medicină de familie au fost severe, în general acest sindrom este tratabil prin diverse tehnici de relaxare.  

Trebuie să îți creezi întâi un stil de viață sănătos, începând de la programul de somn până la cel de masă, să mănânci sănătos și să faci exerciții fizice. Astfel, vei avea energie și rezistență pentru a face față diverselor situații stresante din timpul zilei.  

Următorul pas este să îți setezi anumite limite și să înveți să spui „nu” atunci când ceva nu te încântă. Așa eviți stresul și disconfortul creat de situațiile neplăcute.

Trebuie să îți schimbi obiceiurile nesănătoase și producătoare de stres cu unele bazate pe flexibilitate, proactivitate, atenție și grija față de persoana ta. În momentul în care vei îndeplini aceste calități, vei știi că ai învins burnout-ul.

Neluarea în seamă a burnout-ului poate conduce cu pași rapizi spre episoade depresive. Cumularea supărărilor și a stresului provocat de muncă pot produce dezechilibre mentale pe care noi nici măcar nu le sesizăm. Tocmai de aceea, trebuie să acordăm atenție stărilor de burnout și să ne adresăm unui specialist terapeut pentru a le reduce.

Este normal să te simți rănit, vulnerabil sau furios după pierderea locului de muncă. Partea bună e că, în ciuda stresului provocat de situația neplăcută în care te afli, sunt multe lucruri pe care le poți face pentru a trece peste aceasta. Încearcă să ai mai multă grijă de tine, să vorbești cu cei apropiați, să te gândești că această perioadă este o oportunitate de a reflecta asupra viitorului.

Studiile arată că depresia și pierderea încrederii în sine afectează sănătatea și stabilitatea emoțională, interferând cu găsirea unui nou loc de muncă. Aceste evenimente au dus la o înlănțuire de probleme și dezavantaje care au redus șansele de viață ale persoanelor vulnerabile.  

Este recomandat să consulți un terapeut. Acesta îți poate sugera metode de gestionare a stresului sau un tratament care să te ajute să treci peste această perioadă. 

Efectul asupra stării tale emoționale

Stresul poate avea un efect asupra starii emotionale

Există un anumit ciclu prin care trec majoritatea oamenilor-negare, furie, frustrare și, în final, acceptare. Chiar dacă știai că este posibil să îți pierzi locul de muncă, aflarea veștii te-a șocat. O să ai nevoie de timp să asimilezi informația. Probabil te simți furios pe tine, pe angajator sau chiar pe cei dragi. Asemenea sentimente sunt normale într-o situație neplăcută.

Pierderea slujbei nu este o rușine

Pierderea slujbei nu este o rusine

Nu-i subestima pe cei apropiați, ei te pot înțelege. Spune-le de concediere și de felul în care te simți. Nu știi niciodată de unde apar oportunități și, în plus, te vei bucura de sprijinul lor. Cuvintele de încurajare sunt un foarte bun imbold în această perioadă dificilă.  

O altă persoană care te poate ajuta este terapeutul. Acesta poate să fie cel mai bun aliat în procesul de vindecare și, pe viitor, de prevenire a unei eventuale depresii provocate de stres.

Odată ce ajungi la un echilibru emoțional este timpul să mergi mai departe. În primul rând trebuie să îți răspunzi unor întrebări. Vrei să lucrezi în același domeniu? Este posibilă schimbarea carierei? Poate e timpul să dobândești noi abilități pentru a face posibil acest lucru. Acordă-ți timp pentru a face schimbări. Încearcă o altă carieră sau un alt domeniu, învață lucruri noi sau perfecționează ceea ce deja știi să faci.

Apelează la ajutor specializat

Apeleaza la ajutor specialiat cand te lupti cu stresul

Este normal să te simți speriat, anxios sau depresiv – o perioadă scurtă. Dacă, în schimb, te simți foarte abătut iar starea ta nu se îmbunătățește în timp, sau dacă te simți obosit și nervos tot timpul, mergi la specialist terapeut. Șomajul poate duce la probleme în familie, dar toate acestea pot fi prevenite dacă acționezi din timp și recurgi la ajutor profesional.

Astfel, specialistul va pune accentul pe situația actuală, pentru a stabili un acord între trăirile interioare și acțiunile tale. Psihoterapia, în combinație cu tratamentul prescris te va ajuta să îți menții sau să îți recapeți starea de sănătate mintală.

Dacă te simți cu moralul la pământ, este recomandat să nu mai consumi băuturi care conțin zahăr și să încerci o ceașcă de cafea. Un nou studiu a făcut legătura între consumul de băuturi răcoritoare și depresie – cu versiunile pentru dietă prezentând probleme mai mari.

Cafeaua, totuși, se pare că are efectul opus.

Un consum regulat de sucuri fie ele carbogazoase, fie dietetice ar putea duce la instalarea unui episod depresiv. Cercetătorii americani precizează că marii consumatori de băuturi dulci și acidulate sunt mult mai vulnerabili în fața depresiei.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Sănătate din SUA băuturile carbogazoase care conțin îndulcitori artificiali pot provoca depresie. Există foarte multe motive pentru care ar trebui să evităm sucurile și băuturile răcoritoare:  

  • niveluri foarte mari de zahăr rafinat
  • aciditate extremă
  • ingrediente artificiale și toxice

În cadrul cercetării amintite s-au studiat obiceiurile de consum a 265,000 de oameni cu vârste cuprinse între 50-71 de ani. Cercetătorii au monitorizat consumul de băuturi răcoritoare, ceai și cafea, între anii 1995-1996. Aproximativ 10 ani mai târziu aceiași respondenți au fost întrebați din nou dacă au fost diagnosticați cu depresie începând cu anul 2000.   

Riscurile consumului excesiv

Riscul consumul excesiv de sucuri este aparitia episodului depresiv

Rezultatele au arătat că persoanele care au băut patru sau mai multe sucuri pe zi prezentau un risc cu 30% mai ridicat de a suferi de depresie decât cei care nu consumau deloc asemenea băuturi. Persoanele care au băut sucuri dietetice au fost și mai expuse riscului de a suferi de depresie. Mai mult, cercetările au arătat că băutorii de cafea nu sunt expuși riscului de a dezvolta depresie.

“Rezultatele cercetării au demonstrat că reducerea băuturilor dulci, carbogazoase sau dietetice și înlocuirea lor cu cafea neîndulcită îi va ajuta în mod natural să reducă riscul de depresie”, a spus Dr. Honlei Chen, coordonatorul studiului.   

Însă, acesta nu a fost singurul studiu realizat pe această temă, iar depresia nu este singurul risc la care se supun consumatorii de băuturi răcoritoare. În octombrie 2012, o echipă de cercetători de la Universitatea Osaka a descoperit că femeile care beau un pahar de suc acidulat pe zi își măresc riscul de a suferi de un accident vascular, în timp ce un studiu realizat de cercetătorii suedezi pentru Jurnalul American de Nutriție Clinică a descoperit că bărbații care beau un pahar de suc acidulat pe zi își măresc riscul de cancer de prostată cu 40 de procente.

Go Top